FĂȚUÍRE (< fățui) s. f. 1. Operație de netezire a suprafeței aparente a unei construcții sau a unui element de construcție. ♦ Netezire, lustruire a suprafeței unui obiect. 2. (Ind. Piel.) Îndepărtare prin stoarcere, după cenușărire, a impurităților sau a grundului din piele.