opțiuni
  • info

19 definiții pentru esofag (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ESOFAG, esofage, s. n. Segment al tubului digestiv cuprins între faringe și stomac, prin care trec alimentele înghițite. [Pl. și: esofaguri] – Din fr. oesophage.

ESOFAG, esofage, s. n. Segment al tubului digestiv cuprins între faringe și stomac, prin care trec alimentele înghițite. [Pl. și: esofaguri] – Din fr. oesophage.

esofag sn [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 216/6 / V: (rar) ezo~, (înv) ~agiu, ezofaj, ezofog, izofag / S și: (îvr) oesophagus, oesophag, esophag, esophagus / Pl: ~uri, ~age / E: fr oesophage] Parte a tubului digestiv cuprinsă între faringe și stomac.

ESOFAG s. n. Tub care unește cavitatea bucală cu stomacul și prin care trec alimentele înghițite.

ESOFAG s.n. Tub care leagă cavitatea bucală cu stomacul. [Pl. -guri, -ge. / < fr. oesophage, cf. gr. oisophagos].

ESOFAG1 s. n. organ tubular care leagă faringele cu stomacul. (< fr. oesophage)

ESOFAG ~uri n. Parte a tubului digestiv cuprinsă între faringe și stomac, având rolul de a transporta alimentele din gură în stomac. [Pl. și esofage] /<fr. oesophage

*esofág n., pl. e (vgr. oisophágos, d. oiso, oio, duc, și fag din antropofag). Anat. Gîtlej, canalu care duce alimentele din gură în stomah. – Și ezo- (după fr.).

esofagiu sn vz esofag

ezofag sn vz esofag

ezofaj sn vz esofag

ezofog sn vz esofag

ezofag n. canal care conduce alimentele dela gură la stomac.

*ezofág, ezotéric, V. eso-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

esofag s. n., pl. (rar) esofage

esofag s. n., pl. esofage/esofaguri

esofag s. n., pl. esofage / esofaguri

esofag, -ge.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ESOFAG s. (ANAT.) (reg.) gușter.

ESOFAG s. (ANAT.) (reg.) gușter.

Intrare: esofag (s.n.)
esofag1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • esofag
  • esofagul
  • esofagu‑
plural
  • esofage
  • esofagele
genitiv-dativ singular
  • esofag
  • esofagului
plural
  • esofage
  • esofagelor
vocativ singular —
plural —
esofag2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • esofag
  • esofagul
  • esofagu‑
plural
  • esofaguri
  • esofagurile
genitiv-dativ singular
  • esofag
  • esofagului
plural
  • esofaguri
  • esofagurilor
vocativ singular —
plural —
esofagiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ezofag
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ezofaj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ezofog
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

esofag, esofage / esofag, esofagurisubstantiv neutru

  • 1. Segment al tubului digestiv cuprins între faringe și stomac, prin care trec alimentele înghițite. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: gușter
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.