12 definiții pentru ezitant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ezitant, ~ă a [At: LM / S și: (înv) esi~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr hésitant] 1-4 Care rezultă dintr-o stare de ezitare (1-4). 5-8 (D. manifestări, creații etc. ale oamenilor) Care denotă ezitare (1-4). 9 Nehotărât. 10 Lipsit de fermitate. 11 Șovăielnic.

EZITÁNT, -Ă, ezitanți, -te, adj. Care ezită; șovăitor, nehotărât. – Din fr. hésitant.

EZITÁNT, -Ă, ezitanți, -te, adj. Care ezită; șovăitor, nehotărât. – Din fr. hésitant.

EZITÁNT, -Ă, ezitanți, -te, adj. (Rar) Care ezită, care se codește; șovăitor, nehotărît. Atitudinea ezitantă a poetului nu dovedește că el ar fi destul de bine înarmat. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 2/3.

EZITÁNT, -Ă adj. (Rar) Șovăitor, nehotărât. [Cf. fr. hésitant].

EZITÁNT, -Ă adj. care ezită; șovăitor, nehotărât. (< fr. hésitant)

EZITÁNT ~tă (~ți, ~te) Care ezită; șovăitor. /<fr. hésitant

*ezitánt, -ă adj. (fr. hésitant). Care ezită.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ezitánt adj. m., pl. ezitánți; f. ezitántă, pl. ezitánte

ezitánt adj. m., pl. ezitánți; f. sg. ezitántă, pl. ezitánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EZITÁNT adj. 1. fluctuant, indecis, nedecis, nehotărât, șovăielnic, șovăitor, (rar) șovăind, șovăit, (reg.) codelnic, (prin Munt.) pregetos, (înv.) înclinător, îndoielnic, pregetător, târzielnic, (fig.) oscilant. (Atitudine ~; om ~.) 2. v. nesigur.

EZITANT adj. 1. fluctuant, indecis, nedecis, nehotărît, șovăielnic, șovăitor, (rar) șovăind, șovăit, (reg.) codelnic, (prin Munt.) pregetos, (înv.) înclinător, îndoielnic, pregetător, tîrzielnic, (fig.) oscilant. (Atitudine ~; om ~.) 2. nehotărît, nesigur, șovăielnic. (Mers ~.)

Ezitant ≠ decis, ferm, hotărât, încredințat, neșovăielnic, neșovăitor

Intrare: ezitant
ezitant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ezitant
  • ezitantul
  • ezitantu‑
  • ezitantă
  • ezitanta
plural
  • ezitanți
  • ezitanții
  • ezitante
  • ezitantele
genitiv-dativ singular
  • ezitant
  • ezitantului
  • ezitante
  • ezitantei
plural
  • ezitanți
  • ezitanților
  • ezitante
  • ezitantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)