13 definiții pentru extroversiune / extraversiune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXTROVERSIUNE s. f. v. extraversiune.

extroversiune sf [At: RALEA, S. T. 45 / Pl: ~ni / E: fr extroversion] (Îoc introversiune) 1 Revărsare în afară a unui organ cav Si: extrovertire (1), extrovertit1 (1). 2 (La oameni) Atenție, receptivitate crescute față de lumea din afară Si: extrovertire (2), extrovertit1 (2).

EXTROVERSIUNE s.f. v. extraversiune.

EXTROVERSIUNE s. f. exstrofie. (< fr. extroversion)

EXTRAVERSIUNE, extraversiuni, s. f. Înclinație psihologică specială către lucrurile exterioare, din afara eului propriu și adaptarea la ambianța socială. [Pr.: -si-u-. Var.: extroversiune s. f.] – Din fr. extraversion.

EXTRAVERSIUNE s.f. 1. Înclinație psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianța fizică socială. ♦ Îndreptare a libidoului în afara propriei persoane. 2. Întoarcere pe dos a unui organ cavitar. [Var. extroversie, extroversiune s.f. / < fr. extraversion].

EXTROVERSIE s.f. v. extraversiune.

EXTRAVERSIUNE s. f. 1. înclinație psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianța socială. ◊ orientare a libidoului în afara propriei persoane. 2. revărsare în afară a unui organ cavitar. (< fr. extraversion)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

extroversiune (desp. -si-u-) s. f., g.-d. art. extroversiunii; pl. extroversiuni

!extraversiune/extroversiune (-si-u-) s. f., g.-d. art. extraversiunii/extroversiunii; pl. extraversiuni/extroversiuni

extraversiune s. f., pl. extraversiuni

Intrare: extroversiune / extraversiune
extroversiune substantiv feminin
  • silabație: -si-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • extroversiune
  • extroversiunea
plural
  • extroversiuni
  • extroversiunile
genitiv-dativ singular
  • extroversiuni
  • extroversiunii
plural
  • extroversiuni
  • extroversiunilor
vocativ singular
plural
extraversiune substantiv feminin
  • silabație: -si-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • extraversiune
  • extraversiunea
plural
  • extraversiuni
  • extraversiunile
genitiv-dativ singular
  • extraversiuni
  • extraversiunii
plural
  • extraversiuni
  • extraversiunilor
vocativ singular
plural
extroversie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • extroversie
  • extroversia
plural
  • extroversii
  • extroversiile
genitiv-dativ singular
  • extroversii
  • extroversiei
plural
  • extroversii
  • extroversiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

extroversiune, extroversiuni / extraversiune, extraversiunisubstantiv feminin

  • 1. Înclinație psihologică specială către lucrurile exterioare, din afara eului propriu și adaptarea la ambianța socială. DEX '09 DN
    • 1.1. Îndreptare a libidoului în afara propriei persoane. DN
  • 2. Întoarcere pe dos a unui organ cavitar. DN
  • 3. Exstrofie. MDN '00
    sinonime: exstrofie
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.