O definiție pentru extrauman


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

extraumán adj. m., pl. extraumáni; f. sg. extraumánă, pl. extraumáne

Intrare: extrauman
extrauman adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • extrauman
  • extraumanul
  • extraumanu‑
  • extrauma
  • extraumana
plural
  • extraumani
  • extraumanii
  • extraumane
  • extraumanele
genitiv-dativ singular
  • extrauman
  • extraumanului
  • extraumane
  • extraumanei
plural
  • extraumani
  • extraumanilor
  • extraumane
  • extraumanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)