2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EXSUDARE s.f. Acțiunea de a exsuda și rezultatul ei; exsudație. ♦ (Geol.) Proces de ridicare a soluțiilor din săruri și de depunere apoi (prin evaporare) a sărurilor la suprafața deșerturilor sau a altor regiuni cu climat arid. [< exsuda].
EXSUDARE s. f. 1. acțiunea de a exsuda; exsudație. ◊ (tehn.) proces de separare și ieșire la suprafață a unor anumiți componenți dintr-un material eterogen. 2. proces de ridicare a soluțiilor conținând săruri, urmată de precipitarea acestora prin evaporarea apei, caracteristic unor regiuni cu climat arid. (< exsuda)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
EXSUDA vb. I. intr. (Biol.) A produce un exsudat; a transpira. [< fr. exsuder, cf. lat. exsudare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXSUDA vb. intr. a produce un exsudat; a transpira. (< fr. exsuder, lat. exsudare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
exsudare s. f., g.-d. art. exsudării; pl. exsudări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
exsuda vb., ind. prez. 1 sg. exsudez, 3 sg. și pl. exsudează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
exsudare, exsudărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a exsuda și rezultatul ei. DNsinonime: exsudație
- 1.1. Proces de ridicare a soluțiilor din săruri și de depunere apoi (prin evaporare) a sărurilor la suprafața deșerturilor sau a altor regiuni cu climat arid. DN
- 1.2. Proces de separare și ieșire la suprafață a unor anumiți componenți dintr-un material eterogen. MDN '00
-
etimologie:
- exsuda DN
exsuda, exsudezverb
- 1. A produce un exsudat. DNsinonime: transpira
etimologie:
- exsuder DN