expoziție sf [At: IORGOVICI, O. 60/25 / V: (înv) ~iune, esp~, espozițiune / Pl: ~ii / E: fr exposition] 1 Relatare. 2 Parte a unei opere literare, narative sau dramatice, situată la începutul acesteia, în care se schițează datele fundamentale ale acțiunii, circumstanțele, locul acțiunii, personajele etc. Si: expunere. 3 (Muz) Primă secțiune a unei fugi sau a unei compoziții în formă de sonată, în care este prezentat materialul tematic principal Si: expunere. 4 (Rar) Abandonare a unui copil. 5 Prezentare publică a unor opere de artă, a unor produse reprezentative pentru realizările unei ramuri de activitate, ale unei personalități etc., pentru a le face cunoscute Si: etalare, expunere. 6 Punere la vedere. 7 Loc special amenajat unde se organizează o expoziție. 8 Orientare a unui teren, a unei clădiri etc. față de punctele cardinale sau față de alte puncte de reper. 9 (Ccr) Întindere (de teren) cu o anumită orientare. 10 (Arh) Așezare a unui obiect, a unei opere de artă, a unei clădiri, astfel încât să poată fi privite în condițiile cele mai potrivite. 11 Premisă majoră a unui silogism.