12 definiții pentru expozeu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPOZEU, expozeuri, s. n. Prezentare dezvoltată, amănunțită și sistematică, expusă oral sau scris, a unor fapte, a unei situații, a unor idei etc.; dare de seamă, expunere. – Din fr. exposé.

EXPOZEU, expozeuri, s. n. Prezentare dezvoltată, amănunțită și sistematică, expusă oral sau scris, a unor fapte, a unei situații, a unor idei etc.; dare de seamă, expunere. – Din fr. exposé.

expozeu sn [At: REBREANU, R. II, 23 / Pl: ~uri / E: fr exposé] Expunere sistematică și amănunțită a unor fapte, întâmplări etc. Si: dare de seamă, raport.

EXPOZEU, expozeuri, s. n. Prezentare dezvoltată și sistematică a unor fapte, a unei situații etc.; expunere, dare de seamă. Să faci un expozeu complet al stării în care se găsește armata. CAMIL PETRESCU, T. II 432. Herdelea, ca să scape de vorbăria lui, se scuză că trebuie să meargă acasă, că vine de pe drum, dar tînărul Mendelson îl întovărăși pînă în fața porții și nu-l slăbi pînă nu-și termină expozeul. REBREANU, R. II 23.

EXPOZEU s.n. Expunere detaliată și sistematică a unei situații, a unor fapte etc.; dare de seamă, expunere. [< fr. exposé].

EXPOZEU s. n. expunere detaliată și sistematică a unei situații, a unor fapte etc.; dare de seamă. (< fr. exposé)

EXPOZEU ~ri n. Expunere amănunțită și sistematică a unor fapte, situații sau idei. /<fr. exposé

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

expozeu s. n., art. expozeul; pl. expozeuri

expozeu s. n., art. expozeul; pl. expozeuri

expozeu s. n., art. expozeul; pl. expozeuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EXPOZEU s. expunere. (~ a fost urmărit cu interes.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

EXPOZEU (< fr. exposé < vb. exposer, a spune < lat. expositio, expunere) Termen retoric, prin care se desemnează expunerea, de către orator, sub o formă clară, concisă, a faptelor, în vederea unei temeinice argumentări.

Intrare: expozeu
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expozeu
  • expozeul
  • expozeu‑
plural
  • expozeuri
  • expozeurile
genitiv-dativ singular
  • expozeu
  • expozeului
plural
  • expozeuri
  • expozeurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

expozeu, expozeurisubstantiv neutru

  • 1. Prezentare dezvoltată, amănunțită și sistematică, expusă oral sau scris, a unor fapte, a unei situații, a unor idei etc.; dare de seamă. MDA2 DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Să faci un expozeu complet al stării în care se găsește armata. CAMIL PETRESCU, T. II 432. DLRLC
    • format_quote Herdelea, ca să scape de vorbăria lui, se scuză că trebuie să meargă acasă, că vine de pe drum, dar tînărul Mendelson îl întovărăși pînă în fața porții și nu-l slăbi pînă nu-și termină expozeul. REBREANU, R. II 23. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.