2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

explicitate sf [At: DN2 / Pl: ~tăți / E: fr explicité] (Rar) Claritate.

EXPLICITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este explicit; limpezime, claritate. – Din fr. explicité.

EXPLICITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este explicit; limpezime, claritate. – Din fr. explicité.

EXPLICITÁTE s.f. (Rar) Caracterul a ceea ce este explicit; limpezime, claritate. [Cf. fr. explicité].

EXPLICITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este explicit; claritate. (< fr. explicité)

explicitat sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: explicita] Clarificare.

EXPLICITÁ vb. I. tr. A da un caracter explicit, a clarifica. [< fr. expliciter].

EXPLICITÁ vb. tr. a face explicit, a clarifica. (< fr. expliciter)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

explicitáte (rar) s. f., g.-d. art. explicitắții

explicitáte s. f., g.-d. art. explicității

explicitá vb., ind. prez. 1 sg. explicitéz, 3 sg. și pl. expliciteáză

Intrare: explicitate
explicitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • explicitate
  • explicitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • explicități
  • explicității
plural
vocativ singular
plural
Intrare: explicitat
explicitat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • explicitat
  • explicitatul
  • explicitatu‑
  • explicita
  • explicitata
plural
  • explicitați
  • explicitații
  • explicitate
  • explicitatele
genitiv-dativ singular
  • explicitat
  • explicitatului
  • explicitate
  • explicitatei
plural
  • explicitați
  • explicitaților
  • explicitate
  • explicitatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)