16 definiții pentru explicator

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPLICATOR, -OARE, explicatori, -oare, adj. (Înv.) Explicativ. – Din fr. explicateur, lat. explicator.

explicator, ~oare [At: DIACONOVICI-LOGA, GR. ROM. 155/13 / V: (înv) ~iu, esp~, esplicător, esplicătoriu, (îvr) splicătoriu, spicătoriu / Pl: ~i, ~oare / E: fr explicateur] 1 a (Înv) Explicativ (1). 2-3 smf, a (Asr) (Persoană) care explică sau care interpretează. 4 (Grm; înv; îs) Conjuncție ~oare Conjuncție cauzală.

EXPLICATOR, -OARE, adj. (Înv.) Explicativ. – Din fr. explicateur, lat. explicator, -oris.

EXPLICATOR, -OARE, explicatori, -oare, adj. (Învechit) Care explică, care interpretează; explicativ. (Atestat în forma explicător) Vom da un exemplu care va lumina uriașa deosebire între critica explicătoare și între cea judecătorească. GHEREA, ST. CR. I 43. – Variantă: explicător, -oare adj.

*explicatór, -oáre adj. Care explică.

esplicător, ~oare sm, a vz explicător

esplicătoriu, ~oare sm, a vz explicător

explicatoriu, ~oare smf, a vz explicator

EXPLICĂTOR, -OARE adj. v. explicator.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

explicator (înv.) adj. m., pl. explicatori; f. sg. și pl. explicatoare

explicator (înv.) adj. m., pl. explicatori; f. sg. și pl. explicatoare

explicator adj. m., pl. explicatori; f. sg. și pl. explicatoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EXPLICATOR adj. v. explicativ, lămuritor.

explicator adj. v. EXPLICATIV. LĂMURITOR.

Intrare: explicator
explicator adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • explicator
  • explicatorul
  • explicatoru‑
  • explicatoare
  • explicatoarea
plural
  • explicatori
  • explicatorii
  • explicatoare
  • explicatoarele
genitiv-dativ singular
  • explicator
  • explicatorului
  • explicatoare
  • explicatoarei
plural
  • explicatori
  • explicatorilor
  • explicatoare
  • explicatoarelor
vocativ singular
plural
esplicator
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
explicatoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
explicător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • explicător
  • explicătorul
  • explicătoare
  • explicătoarea
plural
  • explicători
  • explicătorii
  • explicătoare
  • explicătoarele
genitiv-dativ singular
  • explicător
  • explicătorului
  • explicătoare
  • explicătoarei
plural
  • explicători
  • explicătorilor
  • explicătoare
  • explicătoarelor
vocativ singular
plural
esplicător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
esplicătoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

explicator, explicatoareadjectiv

  • 1. învechit Explicativ, lămuritor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vom da un exemplu care va lumina uriașa deosebire între critica explicătoare și între cea judecătorească. GHEREA, ST. CR. I 43. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.