2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPÉRT, -Ă, experți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană care posedă cunoștințe temeinice și experiență într-un anumit domeniu; specialist de mare clasă. ♦ Spec. Persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat sau de părțile interesate pentru a face o expertiză. 2. Adj. (Inform.; în sintagma) Sistem expert = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu particular de aplicație. – Din fr. expert, lat. expertus.

expert, ~ă [At: MAIOR, T. 153/10 / V: (înv) esp~, (îvr) isp~ / Pl: ~rți, ~e / E: fr expert, lat expertus] 1-2 smf, a (Adesea urmat de determinări) (Persoană) care a dobândit (prin experiență) cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu Si: priceput, competent Cf experimentat2 (1). 3-4 av, a (D. acțiuni, manifestări ale oamenilor) (Într-un mod) care exprimă competență. 5 smf (Spc) Persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat sau de părțile interesate pentru a face o expertiză. 6 a (Inf; îs) Sistem ~ Program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu particular de aplicație.

EXPÉRT, -Ă, experți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Adesea adjectival) Persoană care posedă cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu; specialist de mare clasă. ♦ Spec. Persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat sau de părțile interesate pentru a face o expertiză. 2. Adj. (Inform.; în sintagma) Sistem expert = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu particular de aplicație. – Din fr. expert, lat. expertus.

EXPÉRT, -Ă, experți, -te, s. m. și f. Persoană care posedă cunoștințe temeinice într-un domeniu tehnic. A privit fotografia ca un expert. IBRĂILEANU, A. 109. ♦ Persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat pentru a cerceta și a lămuri unele situații și pentru a face un raport asupra lor. Expert grafolog. ♦ (Adjectival) Care are experiență într-un anumit domeniu; priceput.

EXPÉRT, -Ă adj. Cu experiență, care are cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu. // s.m. și f. Specialist renumit într-un anumit domeniu. ♦ Persoană numită din oficiu de tribunal pentru a-și da avizul într-o chestiune de competența sa. [Cf. fr. expert, lat. expertus].

EXPÉRT, -Ă I. adj. 1. cu experiență, care are cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu. 2. (inform.) sistem ~ = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu de aplicație. II. s. m. f. specialist într-un anumit domeniu. ◊ persoană însărcinată să facă o expertiză. (< fr. expert, lat. expertus)

EXPÉRT ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Specialist cu o pregătire înaltă; om care posedă cunoștințe fundamentale într-un anumit domeniu de activitate. 2) Specialist însărcinat de un organ de stat să facă o expertiză. /<fr. expert, lat. expertus

expert a. versat în ceva. ║ m. persoană numită de tribunal sau aleasă de părțile interesate spre a prețui unele lucruri cari reclamă cunoștințe speciale.

*expért, -ă adj. (lat. ex-pertus, part. d. ex-periri, a încerca. V. pericul). Care are foarte multă practică într’o artă. S. m. Acela pe care-l numește judecătoru saŭ pe care-l aleg părțile ca să examineze (să verifice) un cont orĭ să-șĭ dea părerea într’o afacere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

expertă s. f., g.-d. art. expertei; pl. experte

expértă s. f., g.-d. art. expértei; pl. expérte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EXPÉRT adj., s. cunoscător. (Un mare ~ în problema...)

EXPERT adj., s. cunoscător. (Un mare ~ în problema...)

Intrare: expertă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expertă
  • experta
plural
  • experte
  • expertele
genitiv-dativ singular
  • experte
  • expertei
plural
  • experte
  • expertelor
vocativ singular
  • expertă
  • experto
plural
  • expertelor
Intrare: expert (adj.)
expert1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expert
  • expertul
  • expertu‑
  • expertă
  • experta
plural
  • experți
  • experții
  • experte
  • expertele
genitiv-dativ singular
  • expert
  • expertului
  • experte
  • expertei
plural
  • experți
  • experților
  • experte
  • expertelor
vocativ singular
plural
espert
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

expert, expertăadjectiv

  • 1. Cu experiență, care are cunoștințe temeinice într-un anumit domeniu. DN
    sinonime: cunoscător
  • chat_bubble informatică (în) sintagmă Sistem expert = program de exploatare inteligentă a unei baze de date caracteristice unui domeniu particular de aplicație. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

expert, experțisubstantiv masculin
expertă, expertesubstantiv feminin

  • 1. adesea (și) adverbial Persoană care posedă cunoștințe temeinice și experiență într-un anumit domeniu; specialist de mare clasă. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: cunoscător
    • format_quote A privit fotografia ca un expert. IBRĂILEANU, A. 109. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Persoană competentă într-un anumit domeniu, numită de un organ de stat sau de părțile interesate pentru a face o expertiză. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Expert grafolog. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.