2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
experimentalist, ~ă [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1972, nr. 24, 29/2 / Pl: ~iști, ~e / E: eg experimentalist] 1 smf Promotor al experimentalismului. 2-3 smf, a (Persoană) care folosește experimentul. corectat(ă)
EXPERIMENTALIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al experimentalismului. (< engl. experimentalist)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
experimentalist, -ă s. m. f. Promotor al experimentalismului ◊ „Joyce sau Eugen Ionescu pot fi considerați experimentaliști puri. Se înțelege de la sine că, deși am preluat acest termen de la italieni, sfera de semnificații în care îl încadrăm noi este mult mai extinsă, devenind, ca să zic așa, o adevărată categorie tipologică de creație și cunoaștere [...]” Luc. 4 II 84 p. 2 (cf. it. esperimentalista)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| adjectiv (A6) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv masculin (M9) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
experimentalist, experimentalistăadjectiv experimentalistă, experimentalistesubstantiv feminin experimentalist, experimentaliștisubstantiv masculin
- 1. (Adept) al experimentalismului. MDN '00
etimologie:
- experimentalist MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.