2 intrări

4 definiții

exotizare sf [At: MDA ms / Pl: ~zări / E: exotiza] Dare a unui caracter exotic (5).

exotiza vt [At: DN4 / Pzi: ~zez / E: exotic + -iza] A da un caracter exotic (5).

exotizá vb., ind. prez. 1 sg. exotizéz, 3 sg. și pl. exotizeáză


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

EXOTIZÁRE s. f. v. exotiza. [Dicționar ortografic]

Intrare: exotiza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • exotiza
  • exotizare
  • exotizat
  • exotizând
singular plural
  • exotizea
  • exotizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • exotizez
(să)
  • exotizez
  • exotizam
  • exotizai
  • exotizasem
a II-a (tu)
  • exotizezi
(să)
  • exotizezi
  • exotizai
  • exotizași
  • exotizaseși
a III-a (el, ea)
  • exotizea
(să)
  • exotizeze
  • exotiza
  • exotiză
  • exotizase
plural I (noi)
  • exotizăm
(să)
  • exotizăm
  • exotizam
  • exotizarăm
  • exotizaserăm
  • exotizasem
a II-a (voi)
  • exotizați
(să)
  • exotizați
  • exotizați
  • exotizarăți
  • exotizaserăți
  • exotizaseți
a III-a (ei, ele)
  • exotizea
(să)
  • exotizeze
  • exotizau
  • exotiza
  • exotizaseră
Intrare: exotizare
exotizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exotizare
  • exotizarea
plural
  • exotizări
  • exotizările
genitiv-dativ singular
  • exotizări
  • exotizării
plural
  • exotizări
  • exotizărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)