opțiuni
  • info

5 definiții pentru exortativ

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXORTATIV, -Ă, exortativi, -e, adj. (Livr.) Care înflăcărează, îndeamnă (prin cuvinte) o persoană sau o colectivitate. – Din fr. exhortatif.

EXORTATIV, -Ă, exortativi, -e, adj. (Livr.) Care înflăcărează, îndeamnă (prin cuvinte) o persoană sau o colectivitate. – Din fr. exhortatif.

exortativ, ~ă a [At: LM / V: (înv) esso~ / Pl: ~i, ~e / E: fr exhortatif, lat exhortativus] (Liv) Care îndeamnă, înflăcărează (prin cuvinte) o persoană sau o colectivitate.

EXORTATIV, -Ă adj. care exortează. (< fr. exhortatif)

essortativ, ~ă a vz exortativ

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

exortativ adj. m., pl. exortativi; f. sg. exortativă, pl. exortative

Intrare: exortativ
exortativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exortativ
  • exortativul
  • exortativu‑
  • exortativă
  • exortativa
plural
  • exortativi
  • exortativii
  • exortative
  • exortativele
genitiv-dativ singular
  • exortativ
  • exortativului
  • exortative
  • exortativei
plural
  • exortativi
  • exortativilor
  • exortative
  • exortativelor
vocativ singular — —
plural — —
essortativ
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

exortativ, exortativăadjectiv

  • 1. livresc Care înflăcărează, îndeamnă (prin cuvinte) o persoană sau o colectivitate. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.