14 definiții pentru execrație
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EXECRAȚIE, execrații, s. f. (Rar) Oroare, repulsie. ♦ Persoană sau lucru care provoacă această reacție. – Din fr. exécration.
execrație sf [At: PROT. – POP., N. D. / V: (înv) ~iune, ese~, (îvr) ~răciune / Pl: ~ii / E: fr exécration, lat execratio, -onis] (Liv) 1 Repulsie. 2 Persoană sau obiect care inspiră un sentiment de dezgust. 3 (Rar) Blestem.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXECRAȚIE, execrații, s. f. (Rar) Oroare, repulsie. ♦ Persoană sau lucru care provoacă această reacție. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécration.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
EXECRAȚIE s.f. (Rar) Oroare, repulsie. ♦ Persoană sau lucru care inspiră acest sentiment. [Gen. -iei, var. execrațiune s.f. / cf. fr. exécration, lat. execratio]
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXECRAȚIE s. f. oroare, repulsie. ◊ persoană, lucru care inspiră un asemenea sentiment. (< fr. exécration, lat. exsecratio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
execrațiune sf vz execrație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
execrăciune sf vz execrație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXECRAȚIUNE s.f. v. execrație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
execrați(un)e f. 1. sentiment de groază, de scârbă extremă; 2. persoană sau lucru ce inspiră acest sentiment: Neron fu execrațiunea neamului omenesc.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*execrațiúne f. (lat. ex-secrátio, -ónis). Sentiment de groază, de scîrbă extremă. Persoană saŭ lucru care inspiră acest sentiment: Nerone a fost execrațiunea neamuluĭ omenesc. Imprecațiune, blestem: a profera miĭ de execrațiunĭ. – Și -áție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
execrație (desp. -xe-cra-ți-e) s. f., art. execrația (desp. -ți-a), g.-d. art. execrației; pl. execrații, art. execrațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
execrație (rar) (-xe-cra-ți-e) s. f., art. execrația (-ți-a), g.-d. art. execrației; pl. execrații, art. execrațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
execrație s. f. (sil. -cra-ți-e) [x pron. gz], art. execrația (sil. -ți-a), g.-d. art. execrației; pl. execrații, art. execrațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
execrație, sin. imprecație.
- sursa: DFS (1995)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: e-xe-cra-ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
execrație, execrațiisubstantiv feminin
-
- 1.1. Persoană sau lucru care provoacă această reacție. DEX '09 DEX '98 DN
-
etimologie:
- exécration DEX '09 DEX '98 DN