5 intrări

34 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

molid sm [At: CUV. D. BĂTR. I, 293 / V: ~lidf, ~ift (Pl: ~ifți, ~ifzi), ~iv, (reg) molim, molin, molit, ~litv, moliv / Pl: ~izi / E: cf alb molikë] 1 Arbore din familia pinaceelor, înalt până la 50 de metri, cu coroana piramidală, tulpina dreaptă, frunzele în formă de ace, de un verde strălucitor Si: brad, brad-roșu, brad-negru, (reg) molidar (1), molete2 (6) (Picea excelsa). 2 (Rot; Ban, Trs) Pin (Pinus). 3 (Bot; Ban; Trs; șîc ~ mic) Jep (Pinus pumilio). 4 (Bot; Ban, Trs) Tisă (Taxus baccata).

MOLÍD, molizi, s. m. Arbore rășinos, din familia pinaceelor, înalt până la 50 de metri, cu coroana piramidală, frunzele aciculare și conuri care atârnă (Picea excelsa). [Var.: molíft, (pop.) molídv s. m.] – Cf. alb. molikë.

MOLÍDV s. m. v. molid.

MOLÍFT s. m. v. molid.

MOLÍD, molizi, s. m. Arbore rășinos, înalt până la 50 de metri, cu coroana piramidală, cu tulpina dreaptă și cu frunzele în patru muchii, ascuțite (Picea excelsa). [Var.: molíft, (pop.) molídv s. m.] – Cf. alb. molikë.

MOLÍD, molizi, s. m. Arbore rășinos de munte din familia coniferelor, cu frunzele în patru muchii, ascuțite și de un verde strălucitor, întrebuințat ca material de construcție, la fabricarea mobilelor, a hîrtiei etc. (Picea excelsa); brad-negru, brad-roșu. În curînd au să bată din aripi asupra molizilor bătrîni cucoșii sălbatici. SADOVEANU, B. 120. Lîngă biserică sînt doi molizi. I. IONESCU, P. 372. – Variante: molift, molifți (SAHIA, N. 55, ALEXANDRESCU, M. 64), (învechit și popular) molidv (ALECSANDRI, P. P. 299) s. m.

MOLÍD ~zi m. Arbore rășinos cu coroana piramidală și frunze persistente în formă de ace, al cărui lemn este folosit în industria de celuloză și ca material de construcție. /cf. alb. molikë

molift m. brad alb al cărui lemn se întrebuințează la clădiri, la instrumente muzicale și la facerea hârtiei (Abies excelsa). [Și molid: bulg. MOLIKA, brădișor (MOLIKVA, boabă de ienupăr)].

molíd, molídv, molívd și molíft m. (alb. *molĭidhă, un col. care înseamnă „lemn întunecat saŭ roș”, molĭikă, brad, de unde și bg. molika, brădișor, molikva, boabe de ĭenupăr). Un fel de brad cu lemnu alb (și inima roșie), care formează cea maĭ mare parte a brădeturilor Româniiĭ și care se întrebuințează la clădirĭ și la facerea instrumentelor și a hîrtiiĭ (ábies [saŭ pícea] excelsa). – În Ml. moliv (Cod. M. N. 97). V. brad.

molív și molívd, V. molid.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MOLÍD s. (BOT.) 1. (Picea abies) brad roșu, (reg.) târș, (Transilv.) sihlă. 2. (Picea excelsa) brad, (reg.) molete, molidar.

MOLID s. (BOT.) 1. (Picea abies) (reg.) tîrș, (Transilv.) sihlă. 2. (Picea excelsa) brad, (reg.) molete, molidar.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MOLÍD (MOLÍFT) s. m. Arbore rășinos din familia pinaceelor, înalt până la 50 m, cu coroana piramidală, frunze aciculare și conuri care atârnă (Picea abies). Frunzele, mugurii, scoarța și rășina au utilizări terapeutice ca antidiareice, antiinflamatorii, antireumatismale, antitusive etc. Lemnul este utilizat în construcții, la fabricarea celulozei și a unor instrumente muzicale, din scoarță se extrag tanin. Poate fi cultivat și în scop ornamental. În România, există păduri de m. în etajul montan și subalpin. Se mai numește brad roșu.

Araucaria excelsa (Lamb.) R. Br. Specie cu frunze aeieulare, rigide, verzi, mici, lucitoare; cele de pe ramurile fără flori sînt falcate, cu vîrfuri care nu înțeapă. Tulpină dreaptă, coroană piramidală, ramurile formează cu tulpina un unghi de cca 45° (Pl. 9, fig. 49).

Doryanthes excelsa Correa. Specie cărei înflorește primăvara sau vara. Peduncul cca 4 m înălțime. Frunze (cca 2 m lungime) pieloase, sabiate, îndoite, cca 95, formează o rozetă.

Metrosideros excelsa Soland. (syn. M. tomentosa Rich.). Specie care înflorește în ian.-febr. Flori roșii, în umbele mari. Frunze în partea inferioară, cu peri scurți. în patrie, arbore înalt de cca 18 m, cultivat în formă de arbust.

PICEA A. Dietr., MOLID, fam. Pinaceae. Gen originar din regiunile reci și temperate ale emisferei nordice, peste 50 specii, arbori cu coroană piramidală, drepți, cu ramuri dispuse în verticil. Scoarță mai întîi netedă, apoi se crapă mărunt formînd solzi de diferite forme și mărimi. Frunze persistente, în formă de ace în 4 muchii sau plane la unele specii, alterne, sesile, dispuse pe lujeri în spirală, pe niște ridicături maro-închis. Flori monoice: cele femele au formă de con sau elipsoid și sînt constituite dintr-un număr mare de cârpele solzoase cu 2 ovule (apoi semințe) la bază, iar cele mascule, amentiforme, cu un număr mare de stamine, cu cîte 2 saci polinici. Conurile pendente sau reflexe au solzi subțiri, pieloși și bractee neevidente.

Picea abies (L.) Karst. (syn. P. excelsa Link), « Molid, Brad roșu ». Specie la care florile apar în mai, monoice, cele mascule dispuse în întreaga coroană, cele femele erecte, apar spre vîrful coroanei, toate de obicei roșii. Conurile, 3-4 cm grosime, pînă la 15 cm lungime, cilindrice, maro-gălbui, sesile, pendente, solzi subțiri, rombici, emarginați, bractee mici, ascunse. Semințe maro-închis prevăzute cu aripioară. Arbore pînă la 50 m înălțime, permanent verde, coroană piramidal-conică, tulpină dreaptă, cilindrică, scoarță în tinerețe maro-deschis, netedă, la maturitate gri sau gri-roșiatică și se desprinde în solzi subțiri în formă de poligon. Ramuri orizontale sau puțin înclinate spre în jos, dispuse în verticil. Lujerii maro-roșietici, glabrii sau cu cîțiva peri scurți, muguri ovați. Frunze verzi, lucioase, sub formă de ace comprimate, rigide, solitare, în 4 muchii, așezate spiralat pe lujeri pe pernițele proeminente. Se folosește ca arbore ornamental, în parcuri și grădini, izolat, în grupe și masive, în aliniament sau pentru ziduri verzi, garduri vii și pom pentru sărbătorile de iarnă. Ramurile (cetina) rezultate în urma tăierilor în scopuri industriale se folosesc în arta buchetieră ca verdeață.

Picea breweriana S. Wats. Specie originară din S.U.A., California. Înalt pînă la 40 m în habitusul natural, mai mic în cultură. Distins prin ramurile orizontale, lujerii laterali sînt lungi și pedenți. Frunze aciculare, glauce. Conuri oblonge, 11-12 cm lungime, cm lățime, purpurii la început, apoi brune și cu solzi reflecși. Preferă sol proaspăt dar și uscat. Este foarte decorativ.

Picea engelmannii Engelm. « Molid de Arizona ». Specie cu flori roșii. Conuri ovate, lungi pînă la 7 cm, puțin îndoite. Semințe gri-maro, aripa maro. Frunze glauce, aciculare, flexibile fără să înțepe. Lujeri nu prea lungi, muguri tomentoși, rășinoși, cu solzi alipiți. Arbore pînă la 50 m înălțime, cu coroană piramidală, scoarță maro-deschis. Specie încet crescătoare, rezistă la fum, praf și secetă.

Picea glauca Voss (syn. P. alba Link). Specie cu conuri lungi pînă la 6 cm, solzi pieloși, subțiri, gălbui cu marginea nedințată, cu semințe a căror aripă este maro-închis. Acele obtuze, lucioase, destul de groase și tari, mai mult sau mai puțin întinse pe lujeri, îndreptate înainte, glauce. Arbore înalt pînă la 30 m, coroană piramidală, scoarță subțire, se crapă în mici plăci rotunjite. Lujeri glabrii.

Picea omorika Pancic, « Molid sîrbesc ». Specie cu florile femele roșii-închis-mov, cele mascule roșietice. Conuri ovoide, pendule, brune-albăstrui, 3-8 cm lungime, cu solzi lați, rotunjiți și marginea nedințată. Semințe maro-închis, aripate. Acele, pe partea superioară cu două dungi albe, pe cea inferioară verzi- închis, lucioase, cu vîrf scurt, ascuțit. Arbore înalt pînă la 30 m, zvelt. Coroană îngust-piramidală, ramuri lungi pînă la 2 m, fin-pîsloase, dispuse în verticile. Scoarță subțire, cafenie, se desprinde în plăci.

Picea orientalis (Poir.) Link, « Molid de Caucaz ». Specie cu florile femele roșii-închis-mov, cele mascule roșii. Conuri înguste, lungi pînă ia 10 cm, solzi lucioși, marginea nedințată, rotunjită. Frunze aciforme, obtuze, verzi- întunecat, lungi lucioase, drepte, lipsite de flexibilitate, întinse și dense pe lujeri, miros aromatic. Arbore foarte înalt (30-50 m înălțime), coroană piramidală formată din ramuri dispuse dens și neregulat, în verticil, trunchi drept, lujeri pubescenți, maro-închis-roșietici și muguri fără rășină. Rezistă la ger șl secetă.

Picea pungens Engelm., « Molid înțepător ». Specie cu flori femele roșii, cele mascule mov. Conuri cilindrice, la capete mai înguste, pînă la cca 10 cm lungime, la început roșcate apoi brune, solzi moi, subțiri, în formă de romb cu vîrful îngustat, ciuntit, răsfrînt. Frunze aciculare, verzi-albăstrui, argintii, neflexibile, 1-3 cm lungime, 1,15 mm lățime, dispuse dens pe lujeri în toate direcțiile. Arbore, 30-50 m înălțime, scoarță cenușie-închisă, groasă, crăpată, cu lujeri glabrii, muguri nerășinoși.

Pinus excelsa Wall., « Pin de Himalaya ». Specie cu flori verzi cu aspect roz. Conurile, grupate terminal pe lujeri, sînt lungi pînă la 25 cm, pe un peduncul de cîțiva cm, pendente. Semințe maro-închis cu marginea membranoasă. Ace pendente, glauce, grupate cîte 5, pînă la 18 cm lungime, moi, subțiri, în smocuri terminale pe lujeri. Arbore cu coronament piramidal, lujeri glabrii, lucioși. Tulpină dreaptă, înaltă pînă la 50 m, scoarță gri, netedă, în tinerețe mai închisă și cu ritidom care se exfoliază mai tîrziu.

Intrare: Araucaria excelsa
Araucaria excelsa  nomenclatura binară
compus
  • Araucaria excelsa
Intrare: Doryanthes excelsa
Doryanthes excelsa  nomenclatura binară
compus
  • Doryanthes excelsa
Intrare: Metrosideros excelsa
Metrosideros excelsa  nomenclatura binară
compus
  • Metrosideros excelsa
Intrare: molid
substantiv masculin (M5)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molid
  • molidul
  • molidu‑
plural
  • molizi
  • molizii
genitiv-dativ singular
  • molid
  • molidului
plural
  • molizi
  • molizilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molift
  • moliftul
  • moliftu‑
plural
  • molifți
  • molifții
genitiv-dativ singular
  • molift
  • moliftului
plural
  • molifți
  • molifților
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molidv
  • molidvul
  • molidvu‑
plural
  • molidvi
  • molidvii
genitiv-dativ singular
  • molidv
  • molidvului
plural
  • molidvi
  • molidvilor
vocativ singular
plural
compus
  • Picea abies
Picea excelsa biologie
compus
  • Picea excelsa
substantiv masculin (M5)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molivd
  • molivdul
  • molivdu‑
plural
  • molivzi
  • molivzii
genitiv-dativ singular
  • molivd
  • molivdului
plural
  • molivzi
  • molivzilor
vocativ singular
plural
Intrare: Pinus excelsa
Pinus excelsa  nomenclatura binară
compus
  • Pinus excelsa
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)