21 de definiții pentru excelent

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXCELENT, -Ă, excelenți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care excelează; deosebit, admirabil, minunat, excepțional. – Din fr. excellent, lat. excellens, -ntis.[1] modificată

  1. În original, etim. din fr incorect tipărită: excelent LauraGellner

excelent, ~ă [At: ȚICHINDEAL, A.M. 73/15 / V: (înv) esc~, escelant, escelint, escelinte, exe~ (îvr) exțelenț, a, scelinți[1] ap / P: ex-ce~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr excellent, lat excellens, -ntis] 1-2 av, a (Într-un mod) care excelează Si: excepțional (5-6), extraordinar (5-6), minunat. 3 sn (Rar) Manifestare a ceva excelent (2). 4 a (Înv; îf excelent, ca termen de reverență pe lângă cuvinte reprezentând un titlu) Slăvit. modificată

  1. În original, unele variante fără accent — LauraGellner

EXCELENT, -Ă, excelenți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care excelează; deosebit, admirabil, minunat, excepțional de bun. – Din fr. excellent, lat. excellens, -ntis.

EXCELENT, -Ă, excelenți, -te, adj. Care excelează, foarte bun, minunat, deosebit, admirabil, neîntrecut, eminent. Elev excelent. ◊ (Adverbial) Moldovenii se poartă excelent pe cîmpul de război. IBRĂILEANU, SP. CR. 155.

EXCELENT, -Ă adj. Foarte bun, excepțional, admirabil, minunat. [Pron. ecs-ce-. / cf. fr. excellent, lat. excellens].

EXCELENT, -Ă adj. foarte bun, excepțional, admirabil, minunat, extrem de valoros. (< fr. excellent, lat. excellens)

EXCELENT ~tă (~ți, ~te) Care excelează; impunător prin calitățile sale; minunat. /<fr. excellent, lat. excellens, ~ntis

excelent a. 1. care excelează; 2. foarte bun în felul său: vin excelent.

*excelént, -ă adj. (lat. ex-céllens, -éntis). Care excelează, care e foarte bun în felu luĭ: vin excelent. Adv. În mod excelent: a cînta excelent.

escelant, ~ă a, av, sn vz excelent

escelent, ~ă a, av, sn vz excelent

escelinte, ~ă a, av, sn vz excelent

exelent, ~ă a, av, sn vz excelent

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

excelent adj. m., pl. excelenți; f. excelentă, pl. excelente

excelent adj. m., pl. excelenți; f. excelentă, pl. excelente

excelent adj. m., pl. excelenți; f. sg. excelentă, pl. excelente

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EXCELENT adj. admirabil, deosebit, încîntător, remarcabil. (Un spectacol ~.)

Intrare: excelent
excelent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • excelent
  • excelentul
  • excelentu‑
  • excelentă
  • excelenta
plural
  • excelenți
  • excelenții
  • excelente
  • excelentele
genitiv-dativ singular
  • excelent
  • excelentului
  • excelente
  • excelentei
plural
  • excelenți
  • excelenților
  • excelente
  • excelentelor
vocativ singular
plural
escelant
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
escelent
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
escelentissim
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
escelint
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
escelinte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
exelent
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
exțelent
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

excelent, excelentăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.