2 intrări
34 de definiții
din care- explicative (24)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EXALTAT, -Ă, exaltați, -te, adj. 1. Entuziasmat, înflăcărat, aprins peste măsură, până la paroxism; exagerat. 2. (Fam.) Ieșit din minți, surescitat. [Pr.: eg-zal-] – V. exalta.
exaltat2, ~ă [At: NEGULICI / P: egz~ / V: (înv) esa~, (pop) zăl~, (reg) dezăl~, dezărtat, izăl~, izel~, izul~ / Pl: ~ați, ~e / E: exalta] 1 a Lăudat2. 2 a Slăvit2. 3 a Glorificat2. 4 a Făcut să devină mai puternic. 5 a Intensificat2. 6-7 smf, a (Individ) entuziasmat (1). 8-9 smf, a (Individ) care s-a înflăcărat sau a fost făcut să se înflăcăreze. 10-11 smf, a (Individ) care este cuprins de exaltare (8). 12-13 smf, a (Individ) predispus spre exaltare (8). 14 a Care rezultă dintr-o stare de exaltare (8). 15 a Care exprimă sau trădează exaltare (8). 16 a (Rar) Exaltant. 17-18 smf, a (Pfm; îf dezăl~, dezer~, izăl~, izel~, izul~, zăl~; șîs zăl~ din minți) (Om) smintit2. 19 a (Rar; îf esa~) Înălțat2.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
exaltat1 sn [At: MDA ms / V: (înv) esa~ / P: egz~ / Pl: ~uri / E: exalta] 1 Lăudare 2 Slăvire. 3 Glorificare. 4 Exaltare (4). 5 Intensificare. 6 Entuziasmare (1). 7 Înflăcărare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXALTAT, -Ă, exaltați, -te, adj. 1. Entuziasmat, înflăcărat, aprins peste măsură, până la paroxism; exagerat. 2. (Fam.) Ieșit din minți, surescitat. [Pr.: -eg-zal-] – V. exalta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
EXALTAT, -Ă, exaltați, -te, adj. Care se află în stare de exaltare, de excitație, de entuziasm dus pînă la paroxism; înflăcărat, aprins peste măsură. Tinereța exaltată îl îndeamnă la risipă și plăceri ușoare. SADOVEANU, E. 200. Să fiu un an măcar frumoasă, urmă ea exaltată. CAMIL PETRESCU, O. I 256. Văd toate-acele tipuri de grecești mitologii, Pe cari le-a creat avîntul exaltatei fantazii. COȘBUC, P. II 139. Susceptibil de a se entuziasma îndată; exaltat pînă nu a ține seamă de mica distanță dintre sublim și ridicol. BOLINTINEANU, O. 419. ◊ (Substantivat) Tot ce vorbea era lămurit, întregit prin zvîrlirea brațelor, în sus, în jos, la dreapta, la stînga. Avea în el ceva de exaltat. CAMIL PETRESCU, O. I 329. Era cu noi pe vasul ce cobora aci Un exaltat... El ne cînta zi-noapte, un marș de libertate. BOLINTINEANU, O. 158. ♦ (Familiar) Ieșit din minți, țicnit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXALTAT, -Ă adj. Aprins, înflăcărat peste măsură. ♦ (Fam.) Smintit, țicnit. [< exalta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXALTAT, -Ă I. adj., s. m. f. (om cu temperament) aprins, înflăcărat, peste măsură. II. adj. (fam.) ieșit din minți; surescitat. (< exalta)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
exaltat a. 1. entuziast; 2. apucat de delir: imaginație exaltată.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*exaltát, -ă adj. Fig. Cu mintea aprinsă, zăpăcit: om, cap exaltat. Fam. Nebun. – Ob. egz- (după fr.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXALTA, exalt, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) înflăcăra peste măsură; a (se) entuziasma. 2. Tranz. (Rar) A slăvi, a proslăvi, a glorifica. [Pr.: eg-zal-] – Din fr. exalter, lat. exaltare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXALTA, exalt, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) înflăcăra peste măsură; a (se) entuziasma. 2. Tranz. (Rar) A slăvi, a proslăvi, a glorifica. [Pr.: eg-zal-] – Din fr. exalter, lat. exaltare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
dezăltat, ~ă smf, a vz exaltat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezărtat, ~ă smf, a vz exaltat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
esalta v vz exalta
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
esaltat1 sn vz exaltat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
esaltat2, ~ă a vz exaltat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
exalta [At: NEGULICI / V: (înv) esa~ / P: egz~ / Pzi: ~alt și ~tez / E: fr exalter, lat exaltare] 1 vt A lăuda. 2 vt A slăvi. 3 vt A glorifica. 4 vt A face să devină mai puternic. 5 vt A intensifica. 6-7 vtr A (se) entuziasma (1-2). 8-9 vtr A (se) înflăcăra.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
izeltat, ~ă a vz exaltat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXALTA, exalt, vb. I. Tranz. 1. A aduce (pe cineva) într-o stare de exaltare, a entuziasma, a înflăcăra peste măsură. Răsunetul limbii romîne îi exaltă pe toți. CĂLINESCU, E. 141. 2. (Rar) A lăuda peste măsură, a ridica în slavă, a proslăvi. A exalta meritele cuiva.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXALTA vb. I. 1. tr., intr. A (se) înflăcăra, a (se) entuziasma puternic. 2. tr. (Rar) A lăuda, a ridica în slăvi. [Pron. eg-zal-, p. i. exalt, 3,6 -tă. / < fr. exalter].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXALTA vb. I. tr., refl. a (se) înflăcăra, a (se) entuziasma puternic. II. tr. a slăvi, a glorifica. (< fr. exalter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A EXALTA exalt tranz. 1) A face să se exalte; a entuziasma; a antrena; a electriza; a însufleți; a înflăcăra; a anima. 2) A trata cu exaltație; a ridica în slăvi; a glorifica; a elogia; a slăvi; a cânta. /<fr. exalter, lat. exaltare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE EXALTA mă exalt intranz. A se ridica deasupra unei stări de spirit ordinare; a căpăta tot mai mult suflet, elan; a se însufleți; a se înflăcăra; a se anima; a se entuziasma; a se antrena; a se electriza. /<fr. exalter, lat. exaltare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
exaltà v. 1. a ridica în slava cerului, a lăuda mult; 2. a entuziasma, a încălzi peste măsură: a exalta imaginația.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*exált și éz, a -á v. tr. (lat. ex-altare, a înălța, a lăuda, d. altus, înalt). Laud grozav. Fig. Aprind, turbur: unele lecturĭ exaltă imaginațiunea. V. refl. Fam. Înebunesc. – Ob. egz- (după fr.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
exalta (a ~) [x pron. gz] vb., ind. prez. 1 sg. exalt, 2 sg. exalți, 3 exaltă; conj. prez. 1 sg. să exalt, 3 să exalte
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
exalta (a ~) [x pron. gz] vb., ind. prez. 3 exaltă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
exalta vb. [x pron. gz], ind. prez. 3 sg. și pl. exaltă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
exalta vb., ind. prez. pers. 1 exalt (exaltez)
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
exalta (pr. gz) modificată
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
EXALTAT adj. v. surescitat. (Un om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
EXALTAT adj. surescitat. (Un om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXALTA vb. v. cinsti, cânta, elogia, glorifica, lăuda, mări, omagia, preamări, preaslăvi, proslăvi, slăvi, venera.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
exalta vb. v. CINSTI. CÎNTA. ELOGIA. GLORIFICA. LĂUDA. MĂRI. OMAGIA. PREAMĂRI. PREASLĂVI. PROSLĂVI. SLĂVI. VENERA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
izaltat În BPh., V, p. 175, am semnalat pe săltat „nebun”, întîlnit în comuna Reviga (Ialomița) și atestat în culegeri de cuvinte din Teleorman și Oltenia. L-am explicat atunci prin exaltat, încrucișat cu săltat, tinînd seamă că la Vîrcol apare forma izaltat. Găsesc acum, tot din Oltenia, izăltat (Lex. reg. I, p. 41), iar la Udrescu, izaltat (cu varianta zăltat). Faptul că i- apare în mai multe locuri și mai ales că în Argeș se pronunță cuvîntul cu a neaccentuat aduce, mi se pare, dovada că avem de-a face cu exaltat. După cît pot vedea, săltat nici nu e atestat cu sensul de „nebun”.
- sursa: GAER (1975)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- pronunție: egzalta
verb (VT3) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
- pronunție: egzalta
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
exaltat, exaltatăadjectiv
- 1. Entuziasmat, înflăcărat, aprins peste măsură, până la paroxism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: aprins entuziasmat exagerat înflăcărat
- Tinereța exaltată îl îndeamnă la risipă și plăceri ușoare. SADOVEANU, E. 200. DLRLC
- Să fiu un an măcar frumoasă, urmă ea exaltată. CAMIL PETRESCU, O. I 256. DLRLC
- Văd toate-acele tipuri de grecești mitologii, Pe cari le-a creat avîntul exaltatei fantazii. COȘBUC, P. II 139. DLRLC
- Susceptibil de a se entuziasma îndată; exaltat pînă nu a ține seamă de mica distanță dintre sublim și ridicol. BOLINTINEANU, O. 419. DLRLC
- Tot ce vorbea era lămurit, întregit prin zvîrlirea brațelor, în sus, în jos, la dreapta, la stînga. Avea în el ceva de exaltat. CAMIL PETRESCU, O. I 329. DLRLC
- Era cu noi pe vasul ce cobora aci Un exaltat... El ne cînta zi-noapte, un marș de libertate. BOLINTINEANU, O. 158. DLRLC
-
- 2. Ieșit din minți. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: smintit surescitat țicnit
etimologie:
- exalta DEX '09 DEX '98 DN
exalta, exaltverb
- 1. A (se) înflăcăra peste măsură; a (se) entuziasma. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: entuziasma înflăcăra
- Răsunetul limbii romîne îi exaltă pe toți. CĂLINESCU, E. 141. DLRLC
-
- 2. A lăuda peste măsură, a ridica în slavă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- A exalta meritele cuiva. DLRLC
-
etimologie:
- exalter DEX '09 DEX '98 DN
- exaltare DEX '98 DEX '09