2 definiții pentru evolvent
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EVOLVENT, -Ă I. adj. (bot.) care se deschide prin răsucire. II. s. f. (mat.) curbă care admite ca loc geometric al centrelor de curbură o curbă dată; curbă desfășurătoare. (< lat. evolvens, fr., engl. evolvente, /II/ germ. Evolvente)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
evolvent adj. m., pl. evolvenți; f. sg. evolventă, pl. evolvente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: evolvent
evolvent adjectiv
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
evolvent, evolventăadjectiv
- 1. Care se deschide prin răsucire. MDN '00
etimologie:
- evolvens MDN '00