2 definiții pentru evoluționar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
evoluționar, ~ă a [At: NEGULICI / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr évolutionnaire] 1 (Înv; d. ofițeri) Care conduce evoluțiile (1) militare. 2 Care este de natura evoluției (5). 3 Care are legătură cu evoluția (5).
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
evoluționar adj. m., pl. evoluționari; f. sg. evoluționară, pl. evoluționare
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: evoluționar
evoluționar adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)