event sn [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1970, nr. 90, 6/2 / Pl: ~uri / E: eg event] (Spt) 1 Pariu la cursele de cai în care se indică doi câștigători consecutivi. 2 Reeditare a unei performanțe sportive. 3 Record. 4 (La fotbal) Câștigare a campionatului și a cupei.

EVENT s.n. (Sport) Probă, întrecere, cursă; spectacol sportiv; (p. ext.) rezultat bun, record. ♦ (Hipism) Pariu în care trebuie indicat cîștigătorul din două curse consecutive. [< engl. event].

EVENT¹ s. n. 1. (sport) probă, întrecere, cursă; spectacol sportiv; (p. ext.) rezultat bun, record. 2. (hipism) pariu în care trebuie indicat câștigătorul din două curse consecutive. (< engl. event)

EVENT² s. n. deschizătură simplă sau dublă a foselor nazale la cetacee, situată pe vârful capului. (< fr. évent)

event s. n. (sport) Câștigarea, în același an, a Cupei și Campionatului; prin extensie, câștigarea primelor două locuri la o competiție sportivă de către componenții aceleiași echipe (naționale) ◊ „Dinamo a reușit mult invidiatul event, câștigând ieri și Cupa României la fotbal [...]” R.l. 23 V 84 p. 5. ◊ „Corespondenții agențiilor internaționale de presă subliniază în relatările lor de la Los Angeles succesul atletelor românce Anișoara Cușmir-Stanciu și Vali Ionescu, clasate pe primele două locuri în proba de săritură în lungime. Sub titlul «Un event românesc», agenția France Presse menționează [...]” Sc. 11 VIII 84 p. 5 (din engl., fr. event)

event s. n., pl. eventuri