O definiție pentru eutihianism
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
eutihianism s. n. Erezie creștină propovăduită de călugărul Eutihie din Constantinopol, potrivit căreia Iisus Hristos ar fi avut după întrupare o singură natură, cea divină, firea omenească fiind absorbită de cea divină, erezie condamnată de Sinodul 4 ecumenic de la Calcedon din anul 451; monofizitism. – Din Eutihie (n. pr.).
Intrare: eutihianism
eutihianism substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)