3 intrări
3 definiții
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Caralluma europaea (Guss.) N. E. Br. (syn. Stapelia europaea Guss.). Specie ce înflorește aproape tot anul. Flori slab parfumate (1,2-1,6 cm diametru), cîte 10-12 în umbele, fără peduncul, marginea corolei împărțită în 5 segmente ovale, pe margini slab-păroase, de un verde-galben, cu dungi maro-roșii. Trunchi cu ramuri erecte sau pendente, gri-verzi, cu pete roșii, dentate cu dinți scurți.
Olea europaea L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori, (hermafrodite) albe, în raceme axilare. Fruct (drupă) ovat sau globulos, la început verde apoi roșu la maturizare albastru, pendent. Frunze oblong-lanceolate sau liniar-lanceolate, scurt-pețiolate, opuse, persistente, albe-argintii pe partea inferioară, gri-albăstrui pe cea superioară. Arbore înalt de 10-12 m.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tilia x europaea L. (T. cordata x T. platyphyllos; syn. T. vulgaris Hayne; T. hollandica K. Koch). Specie hibridă care înflorește vara. Flori gălbui, parfumate, dispuse în cime, la vîrful unui peduncul lung. Frunze pubescente, pe partea inferioară verzi-deschis la întretăierea nervurilor, iar pe cea superioară verzi-închis, glabre, alterne, cordiforme, scurt-pețiolate. Arbore, pînă la 40 m înălțime, coroană piramidală. Fruct rotunjit, pubescent, cu coaste.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni