2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ETUVARE s.f. Acțiunea de a etuva și rezultatul ei. [< etuva].

etuva vt [At: DN3 / Pzi: ~vez / E: fr étuver] 1 (Rar) A ține în etuvă. 2 A usca betonul.

ETUVA vb. I. tr. A ține la etuvă; a usca în etuvă. ♦ A aburi, a usca betonul. [< fr. étuver].

ETUVA vb. tr. a ține la etuvă; a usca în etuvă. ◊ a aburi, a usca betonul. (< fr. étuver)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

etuvare s. f., g.-d. art. etuvării

etuva (a ~) (a usca în etuvă) vb., ind. prez. 1 sg. etuvez, 3 etuvea; conj. prez. 1 sg. să etuvez, 3 să etuveze

etuva (a ~) (a usca în etuvă) vb., ind. prez. 3 etuvea

etuva vb., ind. prez. 1 sg. etuvez, 3 sg. și pl. etuvea

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ETUVÁRE (după fr. étuvage) s. f. Procedeu de dezinfecție, sterilizare și deparazitare prin căldură a obiectelor din sticlă sau metalice și a echipamentelor de protecție, utilizat în medicina umană și veterinară.

Intrare: etuvare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • etuvare
  • etuvarea
plural
  • etuvări
  • etuvările
genitiv-dativ singular
  • etuvări
  • etuvării
plural
  • etuvări
  • etuvărilor
vocativ singular
plural
Intrare: etuva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • etuva
  • etuvare
  • etuvat
  • etuvatu‑
  • etuvând
  • etuvându‑
singular plural
  • etuvea
  • etuvați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • etuvez
(să)
  • etuvez
  • etuvam
  • etuvai
  • etuvasem
a II-a (tu)
  • etuvezi
(să)
  • etuvezi
  • etuvai
  • etuvași
  • etuvaseși
a III-a (el, ea)
  • etuvea
(să)
  • etuveze
  • etuva
  • etuvă
  • etuvase
plural I (noi)
  • etuvăm
(să)
  • etuvăm
  • etuvam
  • etuvarăm
  • etuvaserăm
  • etuvasem
a II-a (voi)
  • etuvați
(să)
  • etuvați
  • etuvați
  • etuvarăți
  • etuvaserăți
  • etuvaseți
a III-a (ei, ele)
  • etuvea
(să)
  • etuveze
  • etuvau
  • etuva
  • etuvaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

etuvare, etuvărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a etuva și rezultatul ei. DN
etimologie:
  • etuva DN

etuva, etuvezverb

  • 1. A ține la etuvă; a usca în etuvă. DN
    • 1.1. A aburi, a usca betonul. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.