2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ETUFARE, etufări, s. f. Acțiunea de a etufa și rezultatul ei; operație care constă în distrugerea nimfei fluturelui de mătase prin introducerea gogoșilor destinate filării într-un cuptor special, la o temperatură de circa 80°. – V. etufa.

ETUFARE, etufări, s. f. Acțiunea de a etufa și rezultatul ei; operație care constă în distrugerea nimfei fluturelui de mătase prin introducerea gogoșilor destinate filării într-un cuptor special, la o temperatură de circa 80°. – V. etufa.

etufare sf [At: DER / Pl: ~fări / E: etufa] Operație de distrugere a nimfei fluturelui de mătase prin introducerea gogoșilor destinate filării într-un cuptor special, la circa 80° C.

ETUFARE s.f. Acțiunea de a etufa. [< etufa].

ETUFA, etufez, vb. I. Tranz. A efectua o etufare. – Din fr. étouffer.

ETUFA, etufez, vb. I. Tranz. A efectua o etufare. – Din fr. étouffer.

etufa vt [At: ALEXI, W. / Pzi[1]: ~fez / E: fr étouffer] 1 (Frr) A asfixia. 2 (C.i. gogoși de mătase) A supune etufării. modificată

  1. În original incorect: P: LauraGellner

ETUFA vb. I. tr. A distruge nimfa fluturelui de mătase din gogoșile destinate filării. [< fr. etouffer – a înăbuși].

ETUFA vb. tr. a distruge crisalida fluturelui de mătase din gogoșile destinate filării, prin introducerea gogoșilor într-un cuptor special. (< fr. etouffer)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

etufare s. f., g.-d. art. etufării; pl. etufări

etufare s. f., g.-d. art. etufării; pl. etufări

etufare s. f., g.-d. art. etufării; pl. etufări

etufa (a ~) (a trata gogoșile fluturelui-de-mătase) vb., ind. prez. 1 sg. etufez, 3 etufea; conj. prez. 1 sg. să etufez, 3 să etufeze

etufa (a ~) (a trata gogoșile fluturelui de mătase) vb., ind. prez. 3 etufea

etufa vb., ind. prez. 1 sg. etufez, 3 sg. și pl. etufea

Intrare: etufare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • etufare
  • etufarea
plural
  • etufări
  • etufările
genitiv-dativ singular
  • etufări
  • etufării
plural
  • etufări
  • etufărilor
vocativ singular
plural
Intrare: etufa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • etufa
  • etufare
  • etufat
  • etufatu‑
  • etufând
  • etufându‑
singular plural
  • etufea
  • etufați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • etufez
(să)
  • etufez
  • etufam
  • etufai
  • etufasem
a II-a (tu)
  • etufezi
(să)
  • etufezi
  • etufai
  • etufași
  • etufaseși
a III-a (el, ea)
  • etufea
(să)
  • etufeze
  • etufa
  • etufă
  • etufase
plural I (noi)
  • etufăm
(să)
  • etufăm
  • etufam
  • etufarăm
  • etufaserăm
  • etufasem
a II-a (voi)
  • etufați
(să)
  • etufați
  • etufați
  • etufarăți
  • etufaserăți
  • etufaseți
a III-a (ei, ele)
  • etufea
(să)
  • etufeze
  • etufau
  • etufa
  • etufaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

etufare, etufărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a etufa și rezultatul ei; operație care constă în distrugerea nimfei fluturelui de mătase prin introducerea gogoșilor destinate filării într-un cuptor special, la o temperatură de circa 80°. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi etufa DEX '09 DEX '98 DN

etufa, etufezverb

  • 1. A efectua o etufare. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.