7 definiții pentru etnarh


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

etnarh sm [At: ANTONESCU, D. / S și: ~rch / Pl: ~i / E: fr ethnarque] 1 Titlu dat guvernatorului unei provincii a Imperiului Roman. 2 Persoană care poartă titlul de etnarh (1). corectată

ETNÁRH, etnarhi, s. m. Comandant al unei etnarhii. – Din fr. ethnarque.

ETNÁRH, etnarhi, s. m. Comandant al unei etnarhii. – Din fr. ethnarque.

ETNÁRH s.m. (Ist.) Comandant al unei provincii a Imperiului roman. [< fr. ethnarque].

ETNÁRH s. m. guvernator al unei etnarhii. (< fr. ethnarque, gr. ethnarkhos)

*etnárh m. (vgr. ethnárhes și étnarhos, d. éthnos, națiune, și árho, domnesc). La Romanĭ, guvernator al uneĭ provinciĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

etnárh s. m., pl. etnárhi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ETN-, v. ETNO-.~arh (v. -arh), s. m., comandant al unei provincii a Imperiului Roman; ~arhie (v. -arhie1), s. f., teritoriu administrat de un etnarh; ~onim (v. -onim), s. n., nume de popor; ~onimie (v. -onimie), s. f., studiu lingvistic al antroponimelor aparținînd unei comunități etnice.

Intrare: etnarh
substantiv masculin (M16)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • etnarh
  • etnarhul
  • etnarhu‑
plural
  • etnarhi
  • etnarhii
genitiv-dativ singular
  • etnarh
  • etnarhului
plural
  • etnarhi
  • etnarhilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)