2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eternizare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~zări / E: eterniza] 1 Perpetuare Cf eterniza (1). 2 Trăire veșnică în amintirea oamenilor Si: imortalizare, (înv) înveșnicire. 3 Prelungire în timp a unei stări, a duratei unei acțiuni Si: tărăgănare. 4-5 Rămânere într-un loc pe timp îndelungat (sau pentru totdeauna). 6 Rămânere la nesfârșit într-o anumită stare (spirituală).

ETERNIZÁRE s. f. Acțiunea de a eterniza și rezultatul ei. – V. eterniza.

ETERNIZÁRE s. f. Acțiunea de a face să fie etern și rezultatul ei. – V. eterniza.

ETERNIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) eterniza și rezultatul ei. [< eterniza].

eterniza [At: HASDEU, I. V., 169 / V: (înv) ~isa / Pzi: ~zez / E: fr éterniser] 1 vt A face să dureze la nesfârșit. 2 vt A face să devină etern Si: a perpetua. 3 vt A face să trăiască veșnic în amintirea oamenilor Si: a imortaliza, (înv) a înveșnici. 4-5 vt A prelungi în timp o stare (sau durata unei acțiuni) Si: a tărăgăna. 6-7 vr A rămâne într-un loc pe timp îndelungat (sau pentru totdeauna). 8-9 vtr (Rar) A rămâne (sau a face să rămână) la nesfârșit într-o anumită stare (spirituală).

ETERNIZÁ, eternizez, vb. I. Tranz. A face să dureze fără sfârșit, să dăinuiască veșnic, să rămână în amintirea posterității. – Din fr. éterniser.

ETERNIZÁ, eternizez, vb. I. Tranz. A face să dureze fără sfârșit, să dăinuiască veșnic, să rămână în amintirea posterității. – Din fr. éterniser.

ETERNIZÁ, eternizez, vb. I. Tranz. A face să dureze fără sfîrșit, să dăinuiască veșnic, să rămînă în amintirea posterității. Radu Greceanu a avut sarcina să eternizeze splendoarea curții lui Constantin Brîncoveanu.Refl. (Familiar sau ironic) A rămîne (mai) multă vreme într-un loc, a nu se mai dezlipi dintr-un loc. [Cafeneaua] e caravanseraiul unde toți intră și nimeni nu se eternizează. ANGHEL, PR. 34.

ETERNIZÁ vb. I. 1. tr. A face să dureze la infinit. 2. refl. A rămâne în amintire pentru posteritate. [Cf. fr. éterniser].

ETERNIZÁ vb. I. tr. a face să dureze la infinit. II. refl. a rămâne pentru posteritate. (< fr. éterniser)

A ETERNIZÁ ~éz tranz. A face să devină etern; a înveșnici. /<fr. éterniser

eternizà v. 1. a face etern: a-și eterniza numele; 2. a face să dureze mult timp, a prelungi indefinit: șicana eternizează procesele.

*eternizéz v. tr. (d. etern; fr. éterniser). Fac să dureze prea mult timp: mulțĭ avocațĭ eternizează procesele. V. refl. Durez indefinit. Fam. Rămîn prea mult: du-te, dar nu te eterniza acolo.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

eternizáre s. f., g.-d. art. eternizării

eternizá (a ~) vb., ind. prez. 3 eternizeáză

eternizá vb., ind. prez. 1 sg. eternizéz, 3 sg. și pl. eternizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ETERNIZÁRE s. v. imortalizare.

ETERNIZARE s. imortalizare, perpetuare, (înv.) înveșnicire. (~ memoriei sale.)

ETERNIZÁ vb. v. imortaliza.

ETERNIZA vb. a imortaliza, a perpetua, (rar) a nemuri, (înv.) a înnemuri, a înveșnici. (I-a ~ memoria.)

Intrare: eternizare
eternizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eternizare
  • eternizarea
plural
  • eternizări
  • eternizările
genitiv-dativ singular
  • eternizări
  • eternizării
plural
  • eternizări
  • eternizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: eterniza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • eterniza
  • eternizare
  • eternizat
  • eternizatu‑
  • eternizând
  • eternizându‑
singular plural
  • eternizea
  • eternizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • eternizez
(să)
  • eternizez
  • eternizam
  • eternizai
  • eternizasem
a II-a (tu)
  • eternizezi
(să)
  • eternizezi
  • eternizai
  • eternizași
  • eternizaseși
a III-a (el, ea)
  • eternizea
(să)
  • eternizeze
  • eterniza
  • eterniză
  • eternizase
plural I (noi)
  • eternizăm
(să)
  • eternizăm
  • eternizam
  • eternizarăm
  • eternizaserăm
  • eternizasem
a II-a (voi)
  • eternizați
(să)
  • eternizați
  • eternizați
  • eternizarăți
  • eternizaserăți
  • eternizaseți
a III-a (ei, ele)
  • eternizea
(să)
  • eternizeze
  • eternizau
  • eterniza
  • eternizaseră
eternisa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)