opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eterizare sf [At: DN3 / Pl: ~zări / E: eteriza] 1 Anesteziere. 2 Imaterializare. 3 (Chm; rar) Combinare cu un eter (4).

ETERIZARE s.f. Acțiunea de a (se) eteriza și rezultatul ei. [< eteriza].

ETERIZA, eterizez, vb. I. Tranz. A anestezia cu eter (1). – Din fr. éthériser.

ETERIZA, eterizez, vb. I. Tranz. A anestezia cu eter (1). – Din fr. éthériser.

eteriza vt [At: POLIZU / Pzi: ~zez / E: fr éthériser] 1 A face (pe cineva) să respire eter (4) pentru a-i provoca o stare de inconștiență generală a organismului (mai ales înaintea unei intervenții chirurgicale) Cf anestezia, narcotiza. 2 (Fig) A face să devină imaterial. 3 (Chm; rar) A combina cu un eter (4).

ETERIZA vb. I. tr. 1. A anestezia cu eter. 2. tr., refl. (Poet.) A căpăta un caracter eteric, a deveni pur, diafan. [< fr. éthériser].

ETERIZA vb. I. tr. a anestezia cu eter. II. tr., refl. (poet.) a căpăta un caracter eteric, a deveni pur, diafan. (< fr. éthériser)

A ETERIZA ~ez tranz. (corpul sau părți ale corpului) A anestezia cu eter; a trata cu eter. /<fr. éthériser

*eterizéz v. tr. (d. eter; fr. éthériser). Combin cu eter. Întrerup sensibilitatea pin respirațiunea eterului: a eteriza un bolnav.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

eterizare s. f., pl. eterizări

eteriza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. eterizez, 3 eterizează; conj. prez. 1 sg. să eterizez, 3 să eterizeze

eteriza (a ~) vb., ind. prez. 3 eterizează

eteriza vb., ind. prez. 1 sg. eterizez, 3 sg. și pl. eterizează

Intrare: eterizare
eterizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eterizare
  • eterizarea
plural
  • eterizări
  • eterizările
genitiv-dativ singular
  • eterizări
  • eterizării
plural
  • eterizări
  • eterizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: eteriza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • eteriza
  • eterizare
  • eterizat
  • eterizatu‑
  • eterizând
  • eterizându‑
 singular plural
  • eterizează
  • eterizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • eterizez
 (să)
  • eterizez
  • eterizam
  • eterizai
  • eterizasem
a II-a (tu)
  • eterizezi
 (să)
  • eterizezi
  • eterizai
  • eterizași
  • eterizaseși
a III-a (el, ea)
  • eterizează
 (să)
  • eterizeze
  • eteriza
  • eteriză
  • eterizase
plural I (noi)
  • eterizăm
 (să)
  • eterizăm
  • eterizam
  • eterizarăm
  • eterizaserăm
  • eterizasem
a II-a (voi)
  • eterizați
 (să)
  • eterizați
  • eterizați
  • eterizarăți
  • eterizaserăți
  • eterizaseți
a III-a (ei, ele)
  • eterizează
 (să)
  • eterizeze
  • eterizau
  • eterizară
  • eterizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

eterizare, eterizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) eteriza și rezultatul ei. DN
etimologie:
  • eteriza DN

eteriza, eterizezverb

  • 1. A anestezia cu eter. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. tranzitiv reflexiv poetic A căpăta un caracter eteric, a deveni pur, diafan. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.