6 definiții pentru extorcație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EXTORCAȚIE s.f. (Rar) Extorcare. [Gen. -iei, var. estorcație, estorcațiune, extorcațiune s.f. / < extorca].
EXTORCAȚIE s. f. extorcare. (< extorca)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ESTORCAȚIE s.f. v. extorcație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESTORCAȚIUNE s.f. v. extorcație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXTORCAȚIUNE s.f. v. extorcație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
extorcație s. f., pl. extorcații
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: extorcație
extorcație substantiv feminin
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
estorcație substantiv feminin
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
estorcațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
extorcațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
extorcație, extorcațiisubstantiv feminin
- 1. Extorcare. DNsinonime: extorcare
etimologie:
- extorca DN