2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

estetist, ~ă a [At: VIANU, E. 56 / Pl: ~iști, ~e / E: estet + -ist] (Rar) Adept al estetismului (2).

ESTETÍST, -Ă adj. Referitor la estetism. // s.m. și f. Expert în estetism; estet. [Cf. it. estetista].

ESTETÍST, -Ă I. adj. referitor la estetism. II. s. m. f. estet. (< it. estetista)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

estetíst s. m., adj. m., pl. estetíști; f. sg. estetístă, pl. estetíste

Intrare: estetist (adj.)
estetist adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • estetist
  • estetistul
  • estetistu‑
  • estetistă
  • estetista
plural
  • estetiști
  • estetiștii
  • estetiste
  • estetistele
genitiv-dativ singular
  • estetist
  • estetistului
  • estetiste
  • estetistei
plural
  • estetiști
  • estetiștilor
  • estetiste
  • estetistelor
vocativ singular
plural
Intrare: estetist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • estetist
  • estetistul
  • estetistu‑
plural
  • estetiști
  • estetiștii
genitiv-dativ singular
  • estetist
  • estetistului
plural
  • estetiști
  • estetiștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)