2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
estetist, ~ă a [At: VIANU, E. 56 / Pl: ~iști, ~e / E: estet + -ist] (Rar) Adept al estetismului (2).
ESTETÍST, -Ă adj. Referitor la estetism. // s.m. și f. Expert în estetism; estet. [Cf. it. estetista].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESTETÍST, -Ă I. adj. referitor la estetism. II. s. m. f. estet. (< it. estetista)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
estetíst s. m., adj. m., pl. estetíști; f. sg. estetístă, pl. estetíste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: estetist (adj.)
estetist adjectiv
| adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: estetist (s.m.)
estetist substantiv masculin
| substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)