2 intrări

5 definiții

ESTERIFICÁ, esterífic, vb. I. Tranz. A produce o esterificare. – Cf. engl. esterify.

ESTERIFICÁ, esterífic, vb. I. Tranz. A produce o esterificare. – Cf. engl. esterify.

esterificá vb., ind. prez. 1 sg. esterífic, 3 sg. și pl. esterífică

ESTERIFICÁ vb. I. tr. (Chim.) A obține un ester prin reacția unui alcool cu un acid. [Cf. fr. estérifier].

ESTERIFICÁ vb. tr. a transforma în ester prin reacția reversibilă dintre un acid carboxilic și un alcool. (< fr. estérifier)

Intrare: esterifica
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) esterifica esterificare esterificat esterificând singular plural
esterifică esterificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) esterific (să) esterific esterificam esterificai esterificasem
a II-a (tu) esterifici (să) esterifici esterificai esterificași esterificaseși
a III-a (el, ea) esterifică (să) esterifice esterifica esterifică esterificase
plural I (noi) esterificăm (să) esterificăm esterificam esterificarăm esterificaserăm, esterificasem*
a II-a (voi) esterificați (să) esterificați esterificați esterificarăți esterificaserăți, esterificaseți*
a III-a (ei, ele) esterifică (să) esterifice esterificau esterifica esterificaseră
Intrare: esterificat
esterificat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular esterificat esterificatul esterifica esterificata
plural esterificați esterificații esterificate esterificatele
genitiv-dativ singular esterificat esterificatului esterificate esterificatei
plural esterificați esterificaților esterificate esterificatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)