estăc, V. ĭestîc.

ĭestîc n., pl. urĭ și e (turc. ĭastyk și ĭasdyk, pernă, teren îngrășat în care se pun semințe la încolțit). Munt. Mold. Răsadniță de zarzavat, loc în care se țin răsadurĭ de legume supt băligar. – Și istíc și istîc. În rev. I. Crg. 13, 115, greșit scris estăc. V. zemnic.