2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

esploda v vz exploda

exploada[1] v vz exploda

  1. În original, incorect accentuat: exploada LauraGellner

exploda [At: GM (1854), 3403/59 / V: (rar) ~loada[1], (îvr) esp~, (nob) ~oza / Pzi: ~dez / E: it esplodere, lat explodere] 1 vi (D. explozivi, proiectile, reactoare nucleare, vase etc.) A se descompune violent sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, degajând brusc căldură și gaze sub presiune, care produc zguduituri, bubuituri puternice și efectuare rapidă de lucru mecanic. 2 vt A provoca o explozie. 3 vi (D. aparate cu gaze sub presiune) A se sfărâma datorită creșterii peste limite a presiunii interioare. 4 vi (D. mine, proiectile, grenade etc.) A se distruge, a se preface în bucăți în urma exploziei (1) încărcăturii Si: a face explozie (4). 5 (D. vulcani) A erupe brusc. 6 vi (Fig; d. persoane) A se exterioriza brusc și zgomotos (prin vorbe, fapte, acțiuni) Si: a izbucni. modificată

  1. În original, incorect accentuat: ~loada LauraGellner

EXPLODÁ, explodez, vb. I. Tranz. 1. (Despre explozive, proiectile, reactoare nucleare, vase etc.; la pers. 3) A se descompune violent sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, dezvoltând brusc căldură și gaze sub presiune, care produc zguduituri, bubuituri puternice și efectuare rapidă de lucru mecanic; a face explozie. ♦ Tranz. A provoca o explozie. ♦ (Despre aparate care funcționează cu gaze sub presiune) A se sfărâma din cauza presiunii interioare. 2. (Despre vulcani) A erupe brusc, a expulza lavă, bombe vulcanice, gaze etc. 3. Fig. A interveni brusc și violent în discuție; a izbucni. – Din it. esplodere, lat. explodere. Cf. fr. exploser.

EXPLODÁ, explodez, vb. I. Tranz. 1. (Despre explozive, proiectile, reactoare nucleare, vase etc.; la pers. 3) A se descompune violent sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, dezvoltând brusc căldură și gaze sub presiune, care produc zguduituri, bubuituri puternice și efectuare rapidă de lucru mecanic; a face explozie. ♦ Tranz. A provoca o explozie. ♦ (Despre aparate care funcționează cu gaze sub presiune) A se sfărâma datorită presiunii interioare. 2. (Despre vulcani) A erupe brusc, a expulza lavă, bombe vulcanice, gaze etc. 3. Fig. A interveni brusc și violent în discuție; a izbucni. – Din it. esplodere, lat. explodere. Cf. fr. exploser.

EXPLODÁ, explodez, vb. I. Intranz. 1. (Despre o materie explozivă) A se descompune violent sub acțiuni termice sau mecanice, cu producere bruscă de căldură și dezvoltare de gaze sub mare presiune, care produc zguduituri și bubuituri puternice. Nitroglicerina explodează ușor. ♦ (Despre obuze, proiectile, mine etc.) A se sparge, a sări în aer prin aprinderea încărcăturii de explozibil; a face explozie. Aviația ajunsese deasupra lor. Una după alta. bombele șuierau și explodau, încadrîndu-i. CAMILAR, N. I 435. Au rămas... pogoane întregi de pămînt nelucrat, sterp de 18 ani, răscolit de obuzeașa cum au explodat. SAHIA, N. 17. ◊ Fig. Dînd muguri milioane, fără șoapte, Pădurile au explodat azi-noapte. JEBELEANU, P. 30. ♦ (Despre aparate care funcționează cu gaze sub presiune) A sări în aer, a se sfărîma datorită presiunii interioare. Buteliile de gaze lichefiate pot exploda dacă sînt ținute lîngă foc. ♦ (Despre gaze) A țîșni brusc în cursul unei erupții vulcanice. 2. Fig. A interveni în discuție brusc, pe neașteptate; a izbucni. Baloleanu se uită perplex o fracțiune de secundă, apoi explodă cu o indignare amicală. REBREANU, R. I 251.

ESPLODÁ vb. I. v. exploda.

EXPLODÁ vb. I. intr. 1. (Despre explozivi, proiectile etc.) A face explozie. ♦ (Despre aparate) A sări în aer, a se sfărâma datorită presiunii interioare. ♦ (Despre gaze) A izbucni (într-o erupție). 2. (Fig.) A izbucni, a răbufni într-o discuție. [Var. esploda vb. I. / < lat. explodere, cf. fr. exploser].

EXPLODÁ vb. intr. 1. (despre explozive, proiectile) a face explozie. 2. (despre aparate) a se sfărâma datorită presiunii interioare. 3. (despre gaze) a izbucni (într-o erupție). 4. (fig.) a izbucni, a răbufni. (< lat. explodere)

A EXPLODÁ ~éz 1. intranz. 1) (despre explozii, proiectile, gaze etc.) A produce explozie. 2) (despre instalații, substanțe explozive) A se sfărâma sub acțiunea presiunii interne; a sări în aer. 3) (despre vulcani) A erupe brusc. 4) fig. (despre persoane) A interveni brusc și violent într-o discuție; a izbucni. 2. tranz. (bombe, proiectile etc.) A face să producă explozie. [Sil. ex-plo-da] /<lat. explodere

*explodéz v. intr. (după fr. exploser, d. lat. explódere, explosum. V. aplaus, plauzibil). Izbucnesc, bufnesc, fac exploziune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

explodá (a ~) vb., ind. prez. 3 explodeáză

explodá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. explodeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EXPLODÁ vb. 1. a detona. (Dinamita ~.) 2. a se sparge. (Un proiectil a ~ în aer.) 3. a plesni, a pocni. (Ce-a ~?)

EXPLODA vb. 1. a detona. (Dinamita ~.) 2. a se sparge. (Un proiectil a ~ în aer.) 3. a plesni, a pocni. (Ce-a ~?)

Intrare: esplodat
esplodat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • esplodat
  • esplodatul
  • esplodatu‑
  • esploda
  • esplodata
plural
  • esplodați
  • esplodații
  • esplodate
  • esplodatele
genitiv-dativ singular
  • esplodat
  • esplodatului
  • esplodate
  • esplodatei
plural
  • esplodați
  • esplodaților
  • esplodate
  • esplodatelor
vocativ singular
plural
Intrare: exploda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • exploda
  • explodare
  • explodat
  • explodatu‑
  • explodând
  • explodându‑
singular plural
  • explodea
  • explodați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • explodez
(să)
  • explodez
  • explodam
  • explodai
  • explodasem
a II-a (tu)
  • explodezi
(să)
  • explodezi
  • explodai
  • explodași
  • explodaseși
a III-a (el, ea)
  • explodea
(să)
  • explodeze
  • exploda
  • explodă
  • explodase
plural I (noi)
  • explodăm
(să)
  • explodăm
  • explodam
  • explodarăm
  • explodaserăm
  • explodasem
a II-a (voi)
  • explodați
(să)
  • explodați
  • explodați
  • explodarăți
  • explodaserăți
  • explodaseți
a III-a (ei, ele)
  • explodea
(să)
  • explodeze
  • explodau
  • exploda
  • explodaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • esploda
  • esplodare
  • esplodat
  • esplodatu‑
  • esplodând
  • esplodându‑
singular plural
  • esplodea
  • esplodați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • esplodez
(să)
  • esplodez
  • esplodam
  • esplodai
  • esplodasem
a II-a (tu)
  • esplodezi
(să)
  • esplodezi
  • esplodai
  • esplodași
  • esplodaseși
a III-a (el, ea)
  • esplodea
(să)
  • esplodeze
  • esploda
  • esplodă
  • esplodase
plural I (noi)
  • esplodăm
(să)
  • esplodăm
  • esplodam
  • esplodarăm
  • esplodaserăm
  • esplodasem
a II-a (voi)
  • esplodați
(să)
  • esplodați
  • esplodați
  • esplodarăți
  • esplodaserăți
  • esplodaseți
a III-a (ei, ele)
  • esplodea
(să)
  • esplodeze
  • esplodau
  • esploda
  • esplodaseră
exploada
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
exploza
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)