2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

escitare sf vz excitare

excita [At: BARASCH, I., F. 14/22 / V: (înv) esci~ / P: ex-ci~ / Pzi: excit / E: fr excitor, lat excitare] 1 vt A provoca un sentiment, o senzație etc. 2 vt (Fșa) A stârni o dorință sexuală. 3-4 vtr (Fig) A (se) tulbura. 5 vr A simți o dorință sexuală. 6 vt A determina (prin mijloace fizice, chimice sau biologice) intrarea în acțiune a unei celule, a unui țesut sau a unui organ. 7 vt (Fșa) A intensifica (un sentiment, o senzație etc.). 8 vt A întărâta. 9 vt (Fșa) A îndemna. 10 vt A încuraja. 11 vt A mări activitatea psihică sau intelectuală. 12-13 vtr (Fșa) A (se) enerva. 14 vt A produce un câmp magnetic într-un aparat electric. 15 vt A comunica un plus de energie unui sistem fizic.

excitare sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) esc~ / P: ex-ci~ / Pl: ~tări / E: excita] 1 Provocare a unui sentiment, senzații etc. 2 Stârnire a unei dorințe sexuale. 3 (Fig) Tulburare. 4 Simțire a unei dorințe sexuale. 5 Excitație (2). 6 Intensificare a unui sentiment, a unei senzații etc. 7 Îndemnare. 8 Încurajare. 9 Mărire a activității psihice sau intelectuale Si: stimulare. 10 Instigare. 11 Întărâtare. 12 Enervare. 13 Producere a unui câmp magnetic într-un aparat electric. 14 Aplicare a unei mărimi de comandă (tensiune electrică, curent electric etc.) la intrarea unui aparat sau a unui dispozitiv comandat. 15 (Fiz) Perturbare energetică a unui sistem aflat în echilibru.

EXCITÁ, excít, vb. I. Tranz. 1. A provoca (prin mijloace fizice, chimice sau biologice) intrarea în acțiune a unei celule, a unui țesut sau a unui organ. 2. A ațâța, a întărâta. ♦ A provoca, a stârni o senzație, un sentiment. 3. A produce un câmp magnetic util într-o mașină electrică sau într-un aparat electric; a produce un surplus de energie. – Din fr. exciter, lat. excitare.

EXCITÁ, excít, vb. I. Tranz. 1. A provoca (prin mijloace fizice, chimice sau biologice) intrarea în acțiune a unei celule, a unui țesut sau a unui organ. 2. A ațâța, a întărâta. ♦ A provoca, a stârni o senzație, un sentiment. 3. A produce un câmp magnetic util într-o mașină electrică sau într-un aparat electric; a produce un surplus de energie. – Din fr. exciter, lat. excitare.

EXCITÁRE, excitări, s. f. 1. Acțiunea de a excita și rezultatul ei; excitație. 2. Aplicare a unei mărimi de comandă (tensiune electrică, curent electric etc.) la intrarea unui aparat sau a unui dispozitiv comandat. – V. excita.

EXCITÁRE, excitări, s. f. 1. Acțiunea de a excita și rezultatul ei; excitație. 2. Aplicare a unei mărimi de comandă (tensiune electrică, curent electric etc.) la intrarea unui aparat sau a unui dispozitiv comandat. – V. excita.

EXCITÁ, excít, vb. I. Tranz. 1. A provoca (prin mijloace fizice, chimice sau biologice) intrarea în acțiune a unei celule, a unui țesut sau a unui organ; a stimula. Dacă înțepăm piciorul broaștei... înțepătura excită terminația nervului senzitiv. ANATOMIA 30. ◊ Refl. De la centrul respirator, situat în bulbul rahidian, excitațiile merg prin măduva spinării de-a lungul fibrelor nervoase, pînă la mușchii respiratori. Și astfel se excită într-o ordine strict determinată, cînd mușchii inspiratori, cînd cei expiratori. ANATOMIA 87. ♦ A aduce într-o stare de iritație, de nervozitate; a ațîța, a întărîta. Deși mulți din boierii cei mai însemnați simțise că se pregătește ceva și veneau pe la unii din noi, încurajîndu-ne și chiar excitîndu-ne, făgăduind că erau gata a da tot concursul lor moral și bănesc, dar nici unul n-a venit să aducă un gologan măcar. GHICA, S. A. 158. ♦ A provoca, a produce, a stîrni o senzație, un sentiment. A excita foamea. A excita setea.Care sînt idealurile, simțirile ce ne va excita și sugera opera artistică. GHEREA, ST. CR. I 39. 2. A produce un cîmp magnetic util într-o mașină electrică sau într-un aparat electric.

EXCITÁRE, excitări, s. f. Acțiunea de a excita; excitație.

ESCITÁ vb. I. v. excita.

EXCITÁ vb. I. tr. 1. A activa, a stimula funcția unei celule, a unui țesut, a unui organ etc. 2. (Fig.) A irita, a stârni, a ațâța. ♦ A provoca o senzație, o emoție, un sentiment. 3. (Fiz.) A comunica un plus de energie unui sistem fizic. ♦ A produce un câmp magnetic într-o mașină electrică. [Pron. ecs-ci-, p.i. excit și -tez, var. escita vb. I. / cf. fr. exciter, lat. excitare].

EXCITÁRE s.f. Acțiunea de a (se) excita; excitație. ♦ (Fiz.) Perturbare energetică a unui sistem aflat în stare de echilibru. [< excita].

EXCITÁ vb. tr. 1. a activa, a stimula funcția unei celule, a unui țesut, organ etc. 2. (fig.) a irita, a ațâța. ◊ a provoca o senzație, un sentiment. 3. (fiz.) a comunica un plus de energie unui sistem fizic. ◊ a produce un câmp magnetic într-o mașină electrică. (< fr. exciter, lat. excitare)

A EXCITÁ excít tranz. 1) (țesuturi, organe, celule și funcțiile lor) A face să-și intensifice activitatea; a stimula. 2) (sisteme fizice) A prevedea cu un surplus de energie. 3) (mașini electrice) A asigura cu un câmp magnetic. 4) (persoane) A face să se excite. /<fr. exciter, lat. excitare

excità a. 1. a provoca, a face să nască: a excita milă; 2. a îmboldi, a încuraja: a excita la muncă; 3. a întărâta: cafeaua excită sistemul nervos.

*excít, a -á, v. tr. (lat. éx-cito, -áre, d. citare, a cita). Fac să lucreze maĭ vioĭ, ațîț: ceaĭu excită nerviĭ. Fig. Îndemn, ațîț, animez, stimulez: a excita soldațiĭ la luptă. Provoc, inspir: a excita milă.

*excitațiúne f. (lat. excitátio, -ónis). Acțiunea de a excita, de a ațîța. Activitate anormală a organizmuluĭ. Fig. Ațîțare, însuflețire a pasiunilor. – Și -áție, dar ob. -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

excitá (a ~) vb., ind. prez. 3 excítă

excitáre s. f., g.-d. art. excitắrii; pl. excitắri

excitá vb., ind. prez. 1 sg. excít, 3 sg. și pl. excítă

excitáre s. f., g.-d. art. excitării; pl. excitări

arată toate definițiile

Intrare: excita
excita (1 excit) verb grupa I conjugarea I
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • excita
  • excitare
  • excitat
  • excitatu‑
  • excitând
  • excitându‑
singular plural
  • exci
  • excitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • excit
(să)
  • excit
  • excitam
  • excitai
  • excitasem
a II-a (tu)
  • exciți
(să)
  • exciți
  • excitai
  • excitași
  • excitaseși
a III-a (el, ea)
  • exci
(să)
  • excite
  • excita
  • excită
  • excitase
plural I (noi)
  • excităm
(să)
  • excităm
  • excitam
  • excitarăm
  • excitaserăm
  • excitasem
a II-a (voi)
  • excitați
(să)
  • excitați
  • excitați
  • excitarăți
  • excitaserăți
  • excitaseți
a III-a (ei, ele)
  • exci
(să)
  • excite
  • excitau
  • excita
  • excitaseră
excita (1 excitez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • excita
  • excitare
  • excitat
  • excitatu‑
  • excitând
  • excitându‑
singular plural
  • excitea
  • excitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • excitez
(să)
  • excitez
  • excitam
  • excitai
  • excitasem
a II-a (tu)
  • excitezi
(să)
  • excitezi
  • excitai
  • excitași
  • excitaseși
a III-a (el, ea)
  • excitea
(să)
  • exciteze
  • excita
  • excită
  • excitase
plural I (noi)
  • excităm
(să)
  • excităm
  • excitam
  • excitarăm
  • excitaserăm
  • excitasem
a II-a (voi)
  • excitați
(să)
  • excitați
  • excitați
  • excitarăți
  • excitaserăți
  • excitaseți
a III-a (ei, ele)
  • excitea
(să)
  • exciteze
  • excitau
  • excita
  • excitaseră
escita (1 escit) verb grupa I conjugarea I
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • escita
  • escitare
  • escitat
  • escitatu‑
  • escitând
  • escitându‑
singular plural
  • esci
  • escitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • escit
(să)
  • escit
  • escitam
  • escitai
  • escitasem
a II-a (tu)
  • esciți
(să)
  • esciți
  • escitai
  • escitași
  • escitaseși
a III-a (el, ea)
  • esci
(să)
  • escite
  • escita
  • escită
  • escitase
plural I (noi)
  • escităm
(să)
  • escităm
  • escitam
  • escitarăm
  • escitaserăm
  • escitasem
a II-a (voi)
  • escitați
(să)
  • escitați
  • escitați
  • escitarăți
  • escitaserăți
  • escitaseți
a III-a (ei, ele)
  • esci
(să)
  • escite
  • escitau
  • escita
  • escitaseră
escita (1 escitez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • escita
  • escitare
  • escitat
  • escitatu‑
  • escitând
  • escitându‑
singular plural
  • escitea
  • escitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • escitez
(să)
  • escitez
  • escitam
  • escitai
  • escitasem
a II-a (tu)
  • escitezi
(să)
  • escitezi
  • escitai
  • escitași
  • escitaseși
a III-a (el, ea)
  • escitea
(să)
  • esciteze
  • escita
  • escită
  • escitase
plural I (noi)
  • escităm
(să)
  • escităm
  • escitam
  • escitarăm
  • escitaserăm
  • escitasem
a II-a (voi)
  • escitați
(să)
  • escitați
  • escitați
  • escitarăți
  • escitaserăți
  • escitaseți
a III-a (ei, ele)
  • escitea
(să)
  • esciteze
  • escitau
  • escita
  • escitaseră
Intrare: excitare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • excitare
  • excitarea
plural
  • excitări
  • excitările
genitiv-dativ singular
  • excitări
  • excitării
plural
  • excitări
  • excitărilor
vocativ singular
plural
escitare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • escitare
  • escitarea
plural
  • escitări
  • escitările
genitiv-dativ singular
  • escitări
  • escitării
plural
  • escitări
  • escitărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)