O definiție pentru ertuitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ertuitu sf [At: CHEST. IV, 107/296 / Pl: ~ri / E: ertui + -tură] (Reg) Teren despădurit pe care au rămas butuci din loc în loc.

Intrare: ertuitură
ertuitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.