2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ERODARE, erodări, s. f. Acțiunea de a (se) eroda și rezultatul ei; eroziune. – V. eroda.

ERODARE, erodări, s. f. Acțiunea de a (se) eroda și rezultatul ei; eroziune. – V. eroda.

erodare sf [At: CHIRIȚĂ, P. 693 / Pl: ~dări / E: eroda] 1 Eroziune a solului (produsă sub acțiunea apei sau a altor agenți naturali). 2 (Med) Distrugere (treptată) a unui țesut.

ERODARE s.f. (Rar) Eroziune. [< eroda].

ERODA, pers. 3 erodează, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a suferi o eroziune; a (se) roade. – Din fr. éroder.

ERODA, pers. 3 erodează, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a suferi o eroziune; a (se) roade. – Din fr. éroder.

eroda [At: ONCESCU, G. 36 / Pzi: p 3 ~dea / E: fr éroder] 1 vt (D. ape sau alți agenți naturali) A deteriora progresiv. 2 vrp A se măcina. 3 vt (D. leziunile de pe suprafața pielii sau a mucoaselor) A distruge treptat Si: a măcina.

ERODA vb. I. tr., refl. A produce sau a suferi o eroziune; a (se) roade. [< fr. éroder, cf. lat. erodere – a roade].

ERODA vb. tr., refl. 1. a produce, a suferi o eroziune; a (se) uza prin frecare. 2. (fig.) a (se) degrada. (< fr. éroder, lat. erodere)

A SE ERODA pers. 3 se ~ea intranz. (despre terenuri, soluri etc.) A suferi o eroziune; a se roade. /<fr. érroder, lat. erodere

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

erodare s. f., g.-d. art. erodării; pl. erodări

erodare s. f., g.-d. art. erodării; pl. erodări

erodare s. f., g.-d. art. erodării; pl. erodări

eroda (a ~) vb., ind. prez. 3 erodea, imperf. 3 pl. erodau; conj. prez. 3 să erodeze

eroda (a ~) vb., ind. prez. 3 erodea

eroda vb., ind. prez. 3 sg. erodea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ERODARE s. 1. v. eroziune. 2. (concr.) coroziune, eroziune, roadere, (pop.) mâncătură, rosătură. (S-a produs o ~.)

ERODARE s. (GEOL., GEOGR.) 1. eroziune, roadere, săpare, șiroire, (fig.) spălare. (Proces de ~ a solului de către ape.) 2. (concr.) coroziune, eroziune, roadere, (pop.) mîncătură, rosătură. (S-a produs o ~.)

ERODA vb. (GEOL., GEOGR.) a (se) roade, a (se) săpa, (reg.) a (se) coptorî, a (se) coptoroși, (fig.) a (se) mânca, a (se) spăla. (Apele ~ solul.)

ERODA vb. (GEOL., GEOGR.) a (se) roade, a (se) săpa, (reg.) a (se) coptorî, a (se) coptoroși, (fig.) a (se) mînca, a (se) spăla. (Apele ~ solul.)

Intrare: erodare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • erodare
  • erodarea
plural
  • erodări
  • erodările
genitiv-dativ singular
  • erodări
  • erodării
plural
  • erodări
  • erodărilor
vocativ singular
plural
Intrare: eroda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • eroda
  • erodare
  • erodat
  • erodatu‑
  • erodând
  • erodându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • erodea
(să)
  • erodeze
  • eroda
  • erodă
  • erodase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • erodea
(să)
  • erodeze
  • erodau
  • eroda
  • erodaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

erodare, erodărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) eroda și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: eroziune
etimologie:
  • vezi eroda DEX '09 DEX '98 DN

erodaverb

  • 1. A produce sau a suferi o eroziune; a (se) roade. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: roade
  • 2. figurat A (se) degrada. MDN '00
    sinonime: degrada
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.