2 intrări
46 de definiții
din care- explicative (27)
- morfologice (10)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ere[1] av, c vz iar2 modificată
- În original lipsește accentul — LauraGellner
ére, V. ĭar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ERĂ, ere, s. f. 1. Perioadă istorică ce începe cu data unui anumit eveniment sau fapt, real sau legendar, de la care se pornește numărătoarea anilor. 2. Epocă (1). 3. Cea mai mare subdiviziune a timpului geologic. – Din fr. ère, lat. aera.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ERĂ, ere, s. f. 1. Perioadă istorică ce începe cu data unui anumit eveniment sau fapt, real sau legendar, de la care se pornește numărătoarea anilor. 2. Epocă (1). 3. Cea mai mare subdiviziune a timpului geologic. – Din fr. ère, lat. aera.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
IAR adv., conj. I. Adv. 1. Încă o dată, din nou; iarăși. 2. De asemenea, la fel. II. Conj. 1. (Adversativ) Dar, însă. 2.[1] (Copulativ) Și. [Var.: iară adv., conj.] – Et. nec. corectat(ă)
- În original după 1. urmează 3.. — valeriu
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
IARĂ adv., conj. v. iar.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
IARĂ adv., conj. v. iar.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
er av, c vz iar2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
eră2 av, c vz iar2 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
eră1 sf [At: VALIAN, V. / Pl: ere / E: fr ère, lat aera] 1 (Rar) Punct de plecare al unei anumite cronologii. 2 Perioadă istorică al cărei început îl constituie un eveniment important, de la care se numără anii. 3 Perioadă din istoria omenirii, a unui popor etc., determinată de un eveniment important, care modifică vechea stare de fapt Si: epocă. 4 (Rar; nob) Etapă din viața unui individ, caracterizată printr-o anumită orientare a activității sale. 5 Perioadă din istoria societății caracterizată printr-o anumită orientare a gândirii, a mentalităților etc. 6 Fiecare dintre marile diviziuni ale istoriei pământului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
eri av, c vz iar2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iar2 [At: PSALT. SCH. 416 / V: ~ră, (Ban) ar, (înv) ară, are, eră[1], ere, eri, ~e / E: nct] 1 av Cuvânt care arată că acțiunea se repetă Si: iarăși. 2 av De asemenea. 3 av La fel. 4 av Tot. 5 av (După „și” sau „dar”) Acum. 6 av (După „și” sau „dar”) Cu toate acestea. 7 av (După „și” sau „dar”) În același timp. 8 av (Îvr; îcs) Cândai... ~ În caz că ... atunci. 9 c (Înv; exprimă opoziția) Dar. 10 c (Înv) Însă. 11 c Și. 12 c (Înv; după o propoziție negativă) Ci. 13 c (Înv; introduce o întrebare) Oare. corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iară1 av, c vz iar2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iare[1] av, c vz iar2 corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ire av, c vz iar2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IAR adv., conj. I. Adv. 1. Încă o dată, din nou; iarăși. 2. De asemenea, la fel. II. Conj. 1. (Adversativ) Dar, însă. 2. (Copulativ) Și. [Var.: iară adv., conj.] – Et. nec.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
ERĂ, ere, s. f. 1. Perioadă istorică care începe cu data unui anumit eveniment sau fapt de la care pornește numărătoarea anilor. Anul 400 înaintea erei noastre. 2. Epocă (1). Lung, clopotele vieții în patru zări răsună Și era comunistă în lume o vestesc. FRUNZĂ, S. 3. 3. Fiecare din diviziuni e de prim ordin în care este împărțită istoria pămîntului. V. epocă (3). Era primară. Era secundară.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IAR1 adv. (Și în forma iară) 1. (Pe lîngă un verb, arătînd repetarea acțiunii, stării etc.) Încă o dată, din nou; iarăși. Plugul se înfige-n brazdă iară, Pe drumul tras de boul cel cuminte. CERNA, P. 161. Ah, iar sînt copilul nebun de-altădată! O floare, un flutur m-oprește din mers. IOSIF, P. 3. O, vino iar! Cuvinte dulci inspiră-mi. EMINESCU, O. I 120. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară. ALECSANDRI, P. A. 112. ♦ (Pe lîngă o parte de vorbire care se repetă, totdeauna precedat de «și») Mereu. Omăt și iar omăt! CONTEMPORANUL, II 213. Frunză verde și iar verde. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 158. 2. De asemenea, tot, la fel. Moșneagul avea o fată și baba iar o fată. CREANGĂ, P. 283. – Variantă: iară adv.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IARĂ1 adv. v. iar1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IARĂ1 adv. v. iar1.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de cornel
- acțiuni
ERĂ s.f. 1. Epocă, perioadă istorică marcată de un eveniment deosebit, de la care se începe numărătoarea anilor. ♦ Epocă de la care începe o nouă ordine a lucrurilor. 2. Fiecare dintre marile diviziuni ale timpurilor geologice. [< fr. ère, it. era, cf. lat. aera – epocă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ERĂ s. f. 1. perioadă istorică marcată de un eveniment deosebit, de la care se începe numărătoarea anilor. ◊ epocă de la care începe o nouă ordine a lucrurilor. 2. (geol.) fiecare dintre marile diviziuni ale istoriei Pământului. (< fr. ére, lat. aera)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ERĂ ~e f. 1) Perioadă de timp îndelungată care pornește de la un anumit eveniment sau fapt, constituind punctul de la care începe numărătoarea anilor. 2) Perioadă de timp din dezvoltarea istorică a omenirii sau a universului, marcată de anumite evenimente importante sau caracterizată printr-o anumită stare de lucruri; epocă. 3) Subdiviziune a timpului geologic din care constă istoria Pământului. [G.-D. erei] /<fr. ére, lat. aera
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IAR1 adv. 1) (indică repetarea unei acțiuni, a unei stări) Încă o dată; din nou; iarăși. 2) pop. La fel; de asemenea; tot. [Monosilabic; Var. iară] /<Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Eră f. În istoria universală se disting următoarele ere; Era dela creațiunea lumii, 4004 a. Cr. (după catolici) și 5503 a. Cr. (după ortodocși); Era Romei, dela fundarea acestui oraș, 753 a. Cr.; Era creștină sau vulgară, dela nașterea lui Crist: Era mahomedană sau Hegira, dela fuga lui Mahomed, 622 d. Cr. Ca toate popoarele ortodoxe, Românii numărau până în secolul al XIII-lea după anii dela facerea lumii (1 Sept. 5508 a. Cr. + 1914= 7422); astfel cronicarii rapoartă că Vasile Lupu domni dela 7142-7161, din cari scăzându-se anii posteriori erei creștine, obținem pe aceasta din urmă: 1634-1653.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
eră f. 1. epocă fixă dela care se începe a se socoti anii; 2. epocă remarcabilă: eră de libertate. V. Nume proprii.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iar conj. arată o deosebire sau împotrivire (totdeauna la începutul propozițiunii): eu plec, iar tu rămâi ║ adv. indică o repețire: iar te întorci. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*éră f., pl. e (lat. aeră, eră). Epocă fixă de cînd încep a se socoti aniĭ. Epocă însemnată: domnia luĭ Ștefan cel Mare a fost o eră de glorie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) erĭ, V. ĭar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
eră s. f., g.-d. art. erei; pl. ere (era noastră abr. e.n., înaintea erei noastre abr. î.e.n.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
iar1 adv. (Plouă ~.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
iară1 (înv., pop.) adv. (Plouă ~.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
eră s. f., g.-d. art. erei; pl. ere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iar adv., conjcț.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iară (înv., pop.) adv., conjcț.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
eră s. f., g.-d. art. erei; pl. ere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iar / iară adv., conjcț.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
eră, ere.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
iar.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ERĂ s. 1. epocă, perioadă, (livr.) ev. (O nouă ~ în istoria omenirii.) 2. v. eon.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IAR adv. 1. iarăși, (înv.) rutes. (A venit ~ pe la noi.) 2. v. tot.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ERĂ s. 1. epocă, perioadă, (livr.) ev. (O nouă ~ în istoria omenirii.) 2. (FILOZ.) eon, epocă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IAR adv. 1. iarăși, (înv.) rutes. (A venit ~ pe la noi.) 2. tot. (El avea o fată si ea ~ o fată.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
iar adv. – 1. Altă dată, din nou. – 2. La fel, de asemenea. – 3. (Conj.) Și, pe de altă parte. – 4. (Conj., înv.) Totuși, în ciuda. – 5. (Conj.) Dar, însă. – Var. iară, ar(ă). Mr. iar(ă), megl. ară. Pare să provină dintr-un lat. *era (Schuchardt, ZRPh., XV, 240; G. Paris, Rom., XX, 333; Meyer-Lübke, Rom. Gramm., III, 495; Pușcariu 756; REW 2886; DAR; Pascu, I, 102), cf. engad. eir, prov. er(a), v. gal. ar, cu același sens; cf. și ngr. ἄρα, ἔρα. – Der. iarăși, adv. (altă dată), cu -și, ca cineși, totuși.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
iară s.f. (reg.) grâu de primăvară.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
eră, ere s. f. 1. Perioadă de timp care începe de la un fapt sau un eveniment istoric. 2. Epocă. ◊ Eră creștină = eră care începe de la anul nașterii lui Hristos, fixată în anul 753 de la întemeierea Romei (ab urbe condita) de către călugărul Dionisie cel Mic (Exiguul), originar din Sciția Mică (Dobrogea de Azi). Eră geologică = fiecare dintre cele cinci diviziuni ale straturilor din istoria Pământului. – Din fr. ère, lat. aera.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ERA NOUĂ, publicație politică și literară a grupării „Junimea”; a apărut, săptămânal, la Iași (1889-1900, cu întreruperi). A fost întemeiată și condusă de P. Th. Missir, A.C. Cuza, N. Volenti și E. Ionescu.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÉRĂ (< fr., lat.) s. f. 1. Perioadă istorică ce începe cu data unui anumit eveniment, real sau legendar, de la care se pornește numărătoarea anilor. 2. Epocă (1). 3. (STRAT.) Cea mai mare subdiviziune din istoria geologică a Pământului, ale cărui depozite constituie în spațiu o grupă. E. sunt caracterizate prin faună și floră proprii, delimitate între ele prin discordanțe produse de manifestarea unor procese geologice majore. Conform criteriului paleontologic, e. sunt următoarele: Arhaic, Proterozoic, Paleozoic, Mezozoic, Neozoic (Cainozoic, Antropogen). E. are următoarele subdiviziuni: perioadă, epocă, etaj, subetaj. Sin. eon.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
eră, eresubstantiv feminin
- 1. Perioadă istorică ce începe cu data unui anumit eveniment sau fapt, real sau legendar, de la care se pornește numărătoarea anilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: perioadă
- Anul 400 înaintea erei noastre. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
-
- Lung, clopotele vieții în patru zări răsună Și era comunistă în lume o vestesc. FRUNZĂ, S. 3. DLRLC
-
-
- Era primară. Era secundară. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- ère DEX '09 DEX '98 DN
- aera DEX '09 DEX '98 DN
iar / iarăadverb
- 1. Încă o dată, din nou. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: iarăși
- Plugul se înfige-n brazdă iară, Pe drumul tras de boul cel cuminte. CERNA, P. 161. DLRLC
- Ah, iar sînt copilul nebun de-altădată! O floare, un flutur m-oprește din mers. IOSIF, P. 3. DLRLC
- O, vino iar! Cuvinte dulci inspiră-mi. EMINESCU, O. I 120. DLRLC
- Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară. ALECSANDRI, P. A. 112. DLRLC
- 1.1. Mereu. DLRLCsinonime: mereu
- Omăt și iar omăt! CONTEMPORANUL, II 213. DLRLC
- Frunză verde și iar verde. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 158. DLRLC
-
-
- 2. De asemenea, la fel. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tot
- Moșneagul avea o fată și baba iar o fată. CREANGĂ, P. 283. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09