6 definiții pentru equus


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EQUUS s. m. Gen de mamifere imparicopitate, având ca reprezentanți actuali calul, măgarul, zebra etc., caracterizate prin talie mare, dinți lungi, existența unui singur deget. [Pr.: écvus] – Cuv. lat.

equus si [At: LTR / P: ecvus / E: lat equus] Gen de mamifere rumegătoare imparicopitate, având ca reprezentanți actuali calul, măgarul, zebra etc., caracterizate prin talie mare, dinți lungi, existența unui singur deget. corectată

EQUUS subst. Gen de mamifere imparicopitate, având ca reprezentanți actuali calul, măgarul, zebra etc., caracterizate prin talie mare, dinți lungi, existența unui singur deget. [Pr.: écvus] – Cuv. lat.

EQUUS [-CVUS] s. n. inv. gen de mamifere imparicopitate: calul, măgarul, zebra etc. (< lat. equus)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

équus (lat.) [qu pron. cv] (e-quus) s. m.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Troianus Equus („Calul troian”) v. Odysseus.

Intrare: equus
  • silabație: e-quus
  • pronunție: ecvus
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • equus
  • equusul
  • equusu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • equus
  • equusului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

equus

  • 1. Gen de mamifere imparicopitate, având ca reprezentanți actuali calul, măgarul, zebra etc., caracterizate prin talie mare, dinți lungi, existența unui singur deget.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: