10 definiții pentru epocal

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EPOCÁL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covârșitoare; memorabil. – Epocă + suf. -al. Cf. germ. epochal.

EPOCÁL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covârșitoare; memorabil. – Epocă + suf. -al. Cf. germ. epochal.

epocal, ~ă a [At: BARIȚIU, P. A. I, V. / Pl: ~i, ~e / E: epocă + -al] 1 Care este menit să marcheze o epocă. 2 De o valoare covârșitoare. 3 Remarcabil. 4 Memorabil.

EPOCÁL, -Ă, epocali, -e, adj. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covîrșitoare. Victoria epocală a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a zguduit lumea capitalistă: socialismul a izbîndit pe a șasea parte a lumii. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 245. Pentru toți oamenii cinstiți din lume, victoriile epocale ale Uniunii Sovietice pe frontul construcției pașnice și al construirii comunismului sînt un prilej de bucurie, dătător de noi forțe și încredere în victorie. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2640.

EPOCÁL, -Ă adj. Menit să determine, să delimiteze o epocă. ♦ Răsunător, memorabil. [Cf. it. epocale].

EPOCÁL, -Ă adj. menit să marcheze o epocă. ◊ de mare răsunet, memorabil. (< it. epocale)

EPOCÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de o epocă; care constituie o epocă. Transformări ~e. 2) Care este de importanță deosebită; cu rezonanță mare. Eveniment ~. /epocă + suf. ~al

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

epocal adj. m., pl. epocali; f. epocală, pl. epocale

epocál adj. m., pl. epocáli; f. sg. epocálă, pl. epocále

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EPOCÁL adj. memorabil. (Un eveniment ~.)

EPOCAL adj. memorabil. (Un eveniment ~.)

Intrare: epocal
epocal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epocal
  • epocalul
  • epocalu‑
  • epoca
  • epocala
plural
  • epocali
  • epocalii
  • epocale
  • epocalele
genitiv-dativ singular
  • epocal
  • epocalului
  • epocale
  • epocalei
plural
  • epocali
  • epocalilor
  • epocale
  • epocalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

epocal, epocaadjectiv

  • 1. Menit să marcheze o epocă; de mare răsunet, de o valoare covârșitoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Victoria epocală a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie a zguduit lumea capitalistă: socialismul a izbîndit pe a șasea parte a lumii. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 245. DLRLC
    • format_quote Pentru toți oamenii cinstiți din lume, victoriile epocale ale Uniunii Sovietice pe frontul construcției pașnice și al construirii comunismului sînt un prilej de bucurie, dătător de noi forțe și încredere în victorie. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2640. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.