EPIZÓNĂ (< fr. {i}) s. f. Prima zonă de transformare a metamorfismului general, extinsă până la adâncimea de 6 km, caracterizată prin: temperatură joasă (-200°C), presiune litostatică scăzută, stres puternic și umiditate mare. Rocile formate (șisturi cloritoase, sericitoase, grafitoase, talcoase și filite) au textură șistoasă și luciu mătăsos.