6 definiții pentru epitropă epitroapă ipitropă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epitro sf [At: MAN. LEG. 28v/9 / V: (îvr) ~roapă, ipi~ / Pl: ~pe / E: ngr ἐπιτροπισσα] 1 Tutoare. 2 (Pex) Supraveghetoare.

EPITRÓPĂ s.f. (Ret.) Concesie. [< fr. épitrope, cf. gr. epitrope].

EPITRÓPĂ s. f. concesie (2). (< fr. épitrope, gr. epitrope)

ipitro[1] sf vz epitropă modificată

  1. Trimiterea de față greșit tipărită în original: ipitroa sf vz epitroapă LauraGellner

Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

epitropă (gr. epitrope „concesie”), figură retorică prin care se face concesie adversarului admițând veracitatea unei acuzații, pentru ca din aceasta să rezulte tocmai tăria argumentelor proprii și lipsa de temei a incriminării. E. este un raționament prin care se dovedește caracterul fals al premisei (A): „Deși mi-ar fi ușor să resping această acuzare, voi admite că e întemeiată; vă veți convinge și mai bine de fragilitatea ei. În adevăr, dacă...” ( M., p. 165) Sin. concesie, sin. sicoreză.

Intrare: epitropă
epitropă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epitro
  • epitropa
plural
  • epitrope
  • epitropele
genitiv-dativ singular
  • epitrope
  • epitropei
plural
  • epitrope
  • epitropelor
vocativ singular
plural
epitroapă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ipitropă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.