2 intrări

15 definiții

epitalam sn [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 68 / V: (îvr) sf (pl: ~e), ~talamion (P: ~mi-on, pl: ~oane), ~iu (pl: ~ie) / S și: (înv) ~tha~ / Pl: ~uri, (rar) ~e, (îvr) ~i sm / E: fr épithalame, lat epithalamium, ngr ἐπιταλάμιον] (Liv) Cântec de nuntă sau mic poem compus în cinstea mirilor cu prilejul oficierii căsătoriei.

EPITALÁM, epitalamuri, s. n. Cântec de nuntă sau mic poem compus în cinstea mirilor cu prilejul oficierii căsătoriei. – Din fr. épithalame, lat. epithalamium.

EPITALÁM, epitalamuri, s. n. (Livr.) Cântec de nuntă sau mic poem compus în cinstea mirilor cu prilejul oficierii căsătoriei. – Din fr. épithalame, lat. epithalamium.

EPITALÁM, epitalame, s. n. (Livresc) Cîntec de nuntă sau mic poem compus în cinstea mirilor. Scria... sonete pentru răsărita stea a Moldaviei, ode, epitalame în care toți zeii din Olimp figurau. NEGRUZZI, S. I 206. – Pl. și: epitalamuri.

EPITALÁM, epitalame, s. n. (Livresc) Cântec de nuntă sau mic poem compus în cinstea mirilor. – Fr. épithalame (lat. lit. epithalamium).

epitalám s. n., pl. epitalámuri

epitalám s. n., pl. epitalámuri

EPITALÁM s.n. (Liv.) Mic poem sau cântec de nuntă în cinstea tinerilor căsătoriți. [Pl. -me, -muri. / cf. fr. épithalame, lat. epithalamium, gr. epithalamion < gr. epi – la, thalamos – căsătorie].

EPITALÁM s. n. poem liric compus și cântat cu ocazia unei căsătorii. (< fr. épithalame, lat. epithalamium, gr. epithalamion)

epitalam n. cântec nupțial în onoarea tinerilor căsătoriți.

*epitalám n., pl. e și urĭ (vgr. epithálamos). Mică poemă în onoarea mirilor. V. conăcărie.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

epitalam (lat. epithalamium; gr. ἐπιθαλάμιον [epithalamion], „cânt nupțial”), (în Grecia antică) poem compus și cântat cu ocazia unei căsătorii; se cânta în cor în casa miresei, spre deosebire de imeneu, care se cânta în timpul conducerii miresei spre casa mirelui.

Intrare: epitalam (pl. -uri)
epitalam (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epitalam
  • epitalamul
  • epitalamu‑
plural
  • epitalamuri
  • epitalamurile
genitiv-dativ singular
  • epitalam
  • epitalamului
plural
  • epitalamuri
  • epitalamurilor
vocativ singular
plural
Intrare: epitalam (pl. -e)
epitalam (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epitalam
  • epitalamul
  • epitalamu‑
plural
  • epitalame
  • epitalamele
genitiv-dativ singular
  • epitalam
  • epitalamului
plural
  • epitalame
  • epitalamelor
vocativ singular
plural
epitalamă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
epitalamion
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
epitalamiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate – (arată)