11 definiții pentru epentetic

epentetic, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ci, ~ce / E: fr épenthétique] (D. sunete) Apărut prin epenteză.

EPENTÉTIC, -Ă, epentetici, -ce, adj. (Despre sunete, forme lexicale) Apărut prin epenteză. – Din fr. épenthétique.

EPENTÉTIC, -Ă, epentetici, -ce, adj. (Despre sunete, forme lexicale) Apărut prin epenteză. – Din fr. épenthétique.

EPENTÉTIC, -Ă, epentetici, -e, adj. (Fon.) Apărut prin epenteză. Consoană epentetică.

epentétic adj. m., pl. epentétici; f. epentétică, pl. epentétice

epentétic adj. m., pl. epentétici; f. sg. epentétică, pl. epentétice

EPENTÉTIC, -Ă adj. (Despre sunete) Care a apărut prin epenteză. [Cf. fr. épenthétique, gr. epenthetikos].

EPENTÉTIC, -Ă adj. (despre sunete) apărut prin epenteză. (< fr. épenthétique)

*epentétic, -ă adj. (vgr. epenthetik’os). Adăugat pin epenteză.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EPENTÉTIC, -Ă adj. (cf. fr. épenthétique, gr. epenthetikos); în sintagma sunet epentetic.

Intrare: epentetic
epentetic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular epentetic epenteticul epentetică epentetica
plural epentetici epenteticii epentetice epenteticele
genitiv-dativ singular epentetic epenteticului epentetice epenteticei
plural epentetici epenteticilor epentetice epenteticelor
vocativ singular
plural