enzootie sf [At: ENC. ROM. / P: ~zo-o~ / Pl: ~ii / E: fr enzootie] Epidemie care se răspândește la animalele de pe un anumit teritoriu sau în cadrul unui grup limitat.

ENZOOTIE s.f. Epidemie care se răspîndește numai la animalele unui anumit teritoriu sau în cadrul unui grup limitat. [Pron. -zo-o-, gen. -iei. / < fr. enzootie, cf. gr. en – în, zoon – animal].

ENZOOTIE s. f. epizootie limitată la un areal restrâns. (< fr. enzootie)

!enzootie s. f., art. enzootia, g.-d. art. enzootiei; pl. enzootii, art. enzootiile (desp. -ti-i-)

enzootie s. f., art. enzootia, g.-d. enzootii, art. enzootiei

enzootie s. f. (sil. -zo-o-), art. enzootia, g.-d. enzootii, art. enzootiei