14 definiții pentru entuziast

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ENTUZIAST, -Ă, entuziaști, -ste, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de entuziasm, gata să se devoteze unei idei, unei cauze; care dovedește entuziasm, care se entuziasmează ușor. [Pr.: -zi-ast] – Din fr. enthousiaste.

entuziast, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~usi~ / P: ~zi-ast / Pl: ~aști, ~e / E: fr enthousiaste] 1-2 smf, a (Om) capabil de entuziasm (1). 3-4 smf, a (Persoană) care se entuziasmează (1) cu ușurință. 5-6 smf, a (Om) cuprins de entuziasm (1). 7 a (D. manifestări, atitudini, acțiuni ale oamenilor) Care trădeză entuziasm (1) Si: (înv) entuziastic.

ENTUZIAST, -Ă, entuziaști, -ste, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de entuziasm, gata să se devoteze unei idei, unei cauze mari; care dovedește entuziasm. [Pr.: -zi-ast] – Din fr. enthousiaste.

ENTUZIAST, -Ă, entuziaști, -ste, adj. (Despre persoane) Stăpînit de entuziasm, plin de ardoare, capabil de însuflețire, de avînt, gata să se devoteze unei idei, unei cauze mari. Toți constructorii entuziaști ai socialismului din patria noastră au calitățile luptătorului conștient de măreția cauzei pe care o apără. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2759. Era cel mai entuziast, cel mai harnic și nu cel mai puțin inteligent dintre tinerii care făceau, cum se zice, bucătăria gazetei. VLAHUȚĂ, O. A. 257. ◊ (Substantivat) Unde ni-s entuziaștii, visătorii, trubadurii, Să ne cînte rostul lumii și splendorile naturii? VLAHUȚĂ, O. A. I 65. ♦ (Despre acțiuni sau manifestări ale oamenilor) Care dovedește entuziasm. Partidul nostru, ca și partidele comuniste și muncitorești din celelalte țări democrat-populare, este organizatorul și mobilizatorul maselor în munca entuziastă de construire a vieții noi, socialiste. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 49. Cînd Apostol sfîrși, îl întrebă cu o curiozitate entuziastă: Ei, și acuma ce ai de gînd să faci? REBREANU, P. S. 105. – Pronunțat: -zi-ast.

ENTUZIAST, -Ă adj. (și s.) Avîntat, înflăcărat, stăpînit de entuziasm; care arată entuziasm. [< fr. enthousiaste, cf. gr. enthousiastes].

ENTUZIAST, -Ă adj. avântat, înflăcărat, stăpânit de entuziasm. (< fr. enthousiaste)

ENTUZIAST ~stă (~ști, ~ste) și substantival (despre persoane) 1) Care vădește entuziasm; plin de entuziasm. 2) Care este foarte devotat unei cauze sau idei. [Sil. -zi-ast] /<fr. enthousiaste

entuziast a. plin de entuziasm: aplauze entuziaste. ║ m. cel ce se entuziasmează lesne.

*entusiást, -ă s. și adj. (vgr. enthusiastés). Plin de entusiazm: om entusiast, aplauze entusiaste. – Și -ziast (după fr.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

entuziast (desp. -zi-ast) adj. m., pl. entuziaști; f. entuziastă, pl. entuziaste

entuziast (-zi-ast) adj. m., pl. entuziaști; f. entuziastă, pl. entuziaste

entuziast adj. (sil. -zi-ast), pl. entuziaști; f. sg. entuziastă, pl. entuziaste

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ENTUZIAST adj. avântat, entuziasmat, fervent, focos, înflăcărat, înfocat, însuflețit, pasionat, (livr.) ardent, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înaripat. (Cuvinte ~; un discurs ~.)

ENTUZIAST adj. avîntat, entuziasmat, fervent, focos, înflăcărat, înfocat, însuflețit, pasionat, (livr.) ardent, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înaripat. (Cuvinte ~; un discurs ~.)

Intrare: entuziast
  • silabație: -zi-ast info
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • entuziast
  • entuziastul
  • entuziastu‑
  • entuziastă
  • entuziasta
plural
  • entuziaști
  • entuziaștii
  • entuziaste
  • entuziastele
genitiv-dativ singular
  • entuziast
  • entuziastului
  • entuziaste
  • entuziastei
plural
  • entuziaști
  • entuziaștilor
  • entuziaste
  • entuziastelor
vocativ singular
  • entuziastule
  • entuziaste
  • entuziastă
  • entuziasto
plural
  • entuziaștilor
  • entuziastelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

entuziast, entuziastăadjectiv

  • 1. adesea substantivat Stăpânit de entuziasm, gata să se devoteze unei idei, unei cauze; care dovedește entuziasm, care se entuziasmează ușor. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Toți constructorii entuziaști ai socialismului din patria noastră au calitățile luptătorului conștient de măreția cauzei pe care o apără. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2759. DLRLC
    • format_quote Era cel mai entuziast, cel mai harnic și nu cel mai puțin inteligent dintre tinerii care făceau, cum se zice, bucătăria gazetei. VLAHUȚĂ, O. A. 257. DLRLC
    • format_quote Unde ni-s entuziaștii, visătorii, trubadurii, Să ne cînte rostul lumii și splendorile naturii? VLAHUȚĂ, O. A. I 65. DLRLC
    • format_quote Partidul nostru, ca și partidele comuniste și muncitorești din celelalte țări democrat-populare, este organizatorul și mobilizatorul maselor în munca entuziastă de construire a vieții noi, socialiste. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 49. DLRLC
    • format_quote Cînd Apostol sfîrși, îl întrebă cu o curiozitate entuziastă: Ei, și acuma ce ai de gînd să faci? REBREANU, P. S. 105. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.