7 definiții pentru enologă / oenologă oenologă oinologă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ENOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în enologie. [Scris și oenolog, var. oinolog s.m.f. / < fr. oenologue]. erată

OENOLÓG s.m. și f. v. enolog.

OINOLÓG s.m. și f. v. enolog.

ENOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în enologie. (< fr. oenologue)

ENOLÓG ~gă (~gi, ~ge) m. și f. Specialist în enologie. /<fr. oenologue


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

enológă s. f., pl. enológe

enológă s. f., pl. enológe


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ENO- (OENO-, OINO-) „vin, vinicol”. ◊ gr. oinos „vin” > fr. oeno- și oino-, germ. ono-, it. eno-, engl. oeno- și eno- > rom. eno, oeno și oino-.~fil (v. -fil1), adj., s. m., (persoană) interesată în producerea și ameliorarea vinurilor; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în enologie; ~logie (oenologie) (v. -logie1), s. f., știință care se ocupă cu tehnologia producerii și conservării vinurilor; ~manie (oenomanie) (v. -manie), s. f., impuls patologic de a bea vin; ~metrie (v. -metrie1), s. f., determinare a cantității de alcool din vinuri; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., disciplină care studiază metodele de preparare și de conservare a vinurilor; sin. enotehnică; ~terapie (v. terapie), s. f., utilizare a vinului în scop terapeutic.

Intrare: enologă / oenologă
substantiv feminin (F6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enolo
  • enologa
plural
  • enologe
  • enologele
genitiv-dativ singular
  • enologe
  • enologei
plural
  • enologe
  • enologelor
vocativ singular
  • enolo
  • enologo
plural
  • enologelor
  • silabație: oe-no-
  • pronunție: enologă
substantiv feminin (F6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oenolo
  • oenologa
plural
  • oenologe
  • oenologele
genitiv-dativ singular
  • oenologe
  • oenologei
plural
  • oenologe
  • oenologelor
vocativ singular
  • oenolo
  • oenologo
plural
  • oenologelor
substantiv feminin (F6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oinolo
  • oinologa
plural
  • oinologe
  • oinologele
genitiv-dativ singular
  • oinologe
  • oinologei
plural
  • oinologe
  • oinologelor
vocativ singular
  • oinolo
  • oinologo
plural
  • oinologelor

enolog, -ă / oenolog, -ă enolog enologă oenolog oenologă oinolog oinologă

  • 1. Specialist în enologie.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: