2 intrări

O definiție

ENGOBÁ vb. tr. a acoperi un obiect de ceramică cu un strat de materie pământoasă, albă sau colorată, pentru a masca culoarea naturală a pastei. (< fr. engober)

Intrare: engoba
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • engoba
  • engobare
  • engobat
  • engobând
singular plural
  • engobea
  • engobați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • engobez
(să)
  • engobez
  • engobam
  • engobai
  • engobasem
a II-a (tu)
  • engobezi
(să)
  • engobezi
  • engobai
  • engobași
  • engobaseși
a III-a (el, ea)
  • engobea
(să)
  • engobeze
  • engoba
  • engobă
  • engobase
plural I (noi)
  • engobăm
(să)
  • engobăm
  • engobam
  • engobarăm
  • engobaserăm
  • engobasem
a II-a (voi)
  • engobați
(să)
  • engobați
  • engobați
  • engobarăți
  • engobaserăți
  • engobaseți
a III-a (ei, ele)
  • engobea
(să)
  • engobeze
  • engobau
  • engoba
  • engobaseră
Intrare: engobare
engobare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • engobare
  • engobarea
plural
  • engobări
  • engobările
genitiv-dativ singular
  • engobări
  • engobării
plural
  • engobări
  • engobărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)