7 definiții pentru enantiomorf

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

enantiomorf, ~ă a [At: DT / P: ~ti-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr énantiomorphe] 1 Care este format din aceleași părți, dar dispuse în sens invers. 2 Care se datorează enantiomorfiei.

ENANTIOMORF, -Ă adj. Care este format din aceleași părți dar dispuse în sens invers. [Pron. -ti-o-. / < fr. énantiomorphe, cf. gr. enantios – contrar, morphe – formă].

ENANTIOMORF, -Ă adj. din aceleași părți, dar dispuse în sens invers. (< fr. énantiomorphe)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

enantiomorf (desp. -ti-o-) adj. m., pl. enantiomorfi; f. enantiomorfă, pl. enantiomorfe

enantiomorf (-ti-o-) adj. m., pl. enantiomorfi; f. enantiomorfă, pl. enantiomorfe

enantiomorf adj. m. (sil. -ti-o-), pl. enantiomorfi; f. sg. enantiomorfă, pl. enantiomorfe

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ENANTIO- „opus, contrar, antagonic”. ◊ gr. enantios „opus, contrar, invers” > fr. énantio-, engl. id., germ. id. > rom. enantio-.~bioză (v. -bioză), s. f., relații antagonice care se stabilesc între două sau mai multe organisme vegetale sau animale; ~blast (v. -blast), adj., (despre un embrion) care are radicula opusă hilului; sin. enantioblastic; ~blastic (v. -blastic), adj., enantioblast*; ~mer (v. -mer), s. m., fiecare din cei doi izomeri antipozi optici ai unei substanțe cu aceeași compoziție chimică; ~morf (v. -morf), adj., care este format din aceleași părți, dar dispuse în sens invers; ~morfie (v. -morfie), s. f., 1. Proprietate a două substanțe de a cristaliza în două forme, una fiind imaginea celeilalte într-o oglindă plană. 2. Proprietate a două entități, ale căror imagini se oglindesc reciproc, de a se suprapune între ele numai prin reflectare într-un plan extern; ~patie (v. -patie), s. f., procedeu terapeutic de a trata o boală cu mijloace contrare naturii sale; ~stil (v. -stil), adj., (despre flori) care prezintă stilul și stigmatul aplecate în direcția contrară staminelor; ~trop (v. -trop), adj., care prezintă enantiotropie; ~tropie (v. -tropie), s. f., proprietate a unei substanțe de a cristaliza în două structuri cristaline diferite, în funcție de temperatură și de presiune, fără schimbarea stării de agregare.

Intrare: enantiomorf
enantiomorf adjectiv
  • silabație: -ti-o-morf info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enantiomorf
  • enantiomorful
  • enantiomorfu‑
  • enantiomorfă
  • enantiomorfa
plural
  • enantiomorfi
  • enantiomorfii
  • enantiomorfe
  • enantiomorfele
genitiv-dativ singular
  • enantiomorf
  • enantiomorfului
  • enantiomorfe
  • enantiomorfei
plural
  • enantiomorfi
  • enantiomorfilor
  • enantiomorfe
  • enantiomorfelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

enantiomorf, enantiomorfăadjectiv

  • 1. Care este format din aceleași părți dar dispuse în sens invers. DN
  • 2. Care se datorează enantiomorfiei. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.