2 intrări

8 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EMPIRIOCRITIC, -Ă, empiriocritici, -ce, adj. Care ține de empiriocriticism, propriu empiriocriticismului. [Pr.: -ri-o-] – Din rus. empiriokritik.

EMPIRIOCRITIC, -Ă, empiriocritici, -ce, adj. Care ține de empiriocriticism, propriu empiriocriticismului. [Pr.: -ri-o-] – Din rus. empiriokritik.

empiriocritic, ~ă [At: DL / P: ~ri-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: rs емпириокритик] 1 a Care ține de empiriocriticism. 2 a Propriu empiriocriticismului. 3 a Referitor la empiriocriticism. 4 smf Adept al empiriocriticismului.

EMPIRIOCRITIC, -Ă, empiriocritici, -e, adj. Care ține de empiriocriticism, propriu empiriocriticismului. – Pronunțat: -ri-o-.

EMPIRIOCRITIC, -Ă adj. Referitor la empiriocriticism. // s.m. și f. Adept al empiriocriticismului. [Pron. -ri-o-. / < empiriocriticism].

EMPIRIOCRITIC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al empiriocriticismului. (< rus. empiriokritik)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

empiriocritic (desp. -ri-o-cri-) adj. m., pl. empiriocritici; f. empiriocritică, pl. empiriocritice

empiriocritic (-ri-o-cri-) adj. m., pl. empiriocritici; f. empiriocritică, pl. empiriocritice

empiriocritic adj. (sil. -ri-o-cri-) → critic

Intrare: empiriocritic (adj.)
empiriocritic1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ri-o-cri-tic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • empiriocritic
  • empiriocriticul
  • empiriocriticu‑
  • empiriocritică
  • empiriocritica
plural
  • empiriocritici
  • empiriocriticii
  • empiriocritice
  • empiriocriticele
genitiv-dativ singular
  • empiriocritic
  • empiriocriticului
  • empiriocritice
  • empiriocriticei
plural
  • empiriocritici
  • empiriocriticilor
  • empiriocritice
  • empiriocriticelor
vocativ singular
plural
Intrare: empiriocritic (persoană)
empiriocritic2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: -ri-o-cri-tic info
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • empiriocritic
  • empiriocriticul
  • empiriocriticu‑
plural
  • empiriocritici
  • empiriocriticii
genitiv-dativ singular
  • empiriocritic
  • empiriocriticului
plural
  • empiriocritici
  • empiriocriticilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

empiriocritic, empiriocriticăadjectiv
empiriocritică, empiriocriticesubstantiv feminin
empiriocritic, empiriocriticisubstantiv masculin

  • 1. (Adept) al empiriocriticismului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.