10 definiții pentru emotiv

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EMOTÍV, -Ă, emotivi, -e, adj. 1. Care se referă la emoție sau la afectivitate; afectiv, emoțional. 2. Care se emoționează ușor; sensibil, impresionabil. – Din fr. émotif.

EMOTÍV, -Ă, emotivi, -e, adj. 1. Care se referă la emoție sau la afectivitate; afectiv, emoțional. 2. Care se emoționează ușor; sensibil, impresionabil. – Din fr. émotif.

emotiv, ~ă a [At: IBRĂILEANU, A. 114 / Pl: ~i, ~e / E: fr émotif] 1 (D. oameni) Care este stăpânit cu ușurință de emoții Si: emoționabil, impresionabil, sensibil. 2 (D. realizări, creații ale oamenilor) Care se adresează sensibilității. 3 (D. atitudini, manifestări etc. ale oamenilor) Care trădează emoția. 4 Care se caracterizează prin sensibilitate. 5 Referitor la emoție sau la afectivitate.

EMOTÍV, -Ă, emotivi, -e, adj. 1. Care se referă la emoție. Factor emotiv. Tulburare emotivă.Accentul emotiv cade, așadar, pe ultima propoziție din perioada întîi. L. ROM. 1953, nr. 3, 66. 2. Care se emoționează ușor, care e stăpînit ușor de emoții; sensibil, impresionabil. Fire emotivă.

EMOTÍV, -Ă adj. 1. Referitor la emoție, de emoție. 2. Ușor emoționabil; impresionabil. [< fr. émotif, it. emotivo].

EMOTÍV, -Ă I. adj. referitor la emoție sau la afectivitate; afectiv, emoțional. II. adj., s. m. f. (om) care se emoționează ușor; impresionabil. (< fr. émotif, it. emotivo)

EMOTÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de emoții; propriu emoțiilor; emoțional. Stare ~ă. 2) (despre persoane) Care poate fi emoționat cu ușurință; predispus la emoții; impresionabil. /<fr. émotif

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

emotiv adj. m., pl. emotivi; f. emotivă, pl. emotive

emotív adj. m., pl. emotívi; f. sg. emotívă, pl. emotíve

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EMOTÍV adj. 1. impresionabil, sensibil, simțitor. (Fire ~; om ~.) 2. v. afectiv.

EMOTIV adj. 1. impresionabil, sensibil, simțitor. (Fire ~; om ~.) 2. afectiv, emoțional. (Stare ~; proces ~.)

Intrare: emotiv
emotiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emotiv
  • emotivul
  • emotivu‑
  • emoti
  • emotiva
plural
  • emotivi
  • emotivii
  • emotive
  • emotivele
genitiv-dativ singular
  • emotiv
  • emotivului
  • emotive
  • emotivei
plural
  • emotivi
  • emotivilor
  • emotive
  • emotivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

emotiv, emotiadjectiv

  • 1. Care se referă la emoție sau la afectivitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Factor emotiv. Tulburare emotivă. DLRLC
    • format_quote Accentul emotiv cade, așadar, pe ultima propoziție din perioada întîi. L. ROM. 1953, nr. 3, 66. DLRLC
  • 2. (și) substantivat Care se emoționează ușor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
    • format_quote Fire emotivă. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.